110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

234
III.2. PARVOVIRUS B19
Etiologie: virus ADN ce se replică rapid în
celulele cu rată mare de proliferare (precursorii
eritroblastici).
Infecţia materna = “erythema infectiosum”
sau “a 5-a boala”.
Se manifestă clinic sub forma unui rash
cutanat de culoare roşu-aprins şi eritrodermie, cu
aspect de “obraz pălmuit”, asociat sau nu cu semne
sistemice de tip influenza-like (febră, faringită,
artralgii, mialgii, etc).
Efecte fetale
avort spontan
moarte fetală in utero
dacă infecţia se produce în primele
20 săptămâni;
în trimestrul III determină anemie fetală
severă
insuficienţă cardiacă congestivă
hidrops fetal non-imun.
Management
III.3. VARICELLA – ZOSTER
Etiologie
membru al familiei herpes-virusurilor;
95% dintre adulţi sunt imunizaţi.
Infecţia maternă
primoinfecţia determină varicela, caracterizată
prin rash tipic maculo-papular şi vezicular,
acompaniat de manifestări sitemice;
cea mai frecvantă complicaţie o reprezintă
suprainfecţia bacteriană a leziunilor cutanate,
dar cea mai gravă este pneumonia variceloasa.
Efecte fetale
primoinfecţia maternă ân prima jumatate a
sarcinii poate cauza malformaţii congenitale:
corioretinită, atrofie corticală, hidronefroză,
microcefalie, microftalmie, dextrocardie,
defecte cutanate si osoase;
boala activă în cursul naşterii se insoţeşte de
poasibilitatea afectării fetale similară cu cea
din infecţia cu virus herpes simplex.
Management
în cazul certificării diagnosticului de varicelă
se administrează la făt imunglobuline antivaricela-zoster
(VZIG) in primele 96 de ore de
la naştere;
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
vaccinarea nu este indicată în cursul sarcinii
(vaccin cu virus viu atenuat).
III.4. RUBEOLA
Afecţiune responsabilă de producerea unei
simptomatologii minime în afara sarcinii, poate
determina malformaţii fetale grave atunci când
infecţia survine în primele 20 săptămâni de sarcină.
Infecţia maternă
o treime dintre femeile infectate sunt
asimptomatice;
simptomatologia este comună cu a altor
infecţii virale minore (exantem, febră,
artralgii, mialgii, adenopatii).
Efecte fetale
sindromul malformativ rubeolic apare în
condiţiile infecţiei materne în prima jumătate a
sarcinii şi este unul dintre cele mai bine
descrise si reprezentative pentru infecţiile din
grupul TORCH;
Nou-născuţii cu rubeolă congenitală excretă
virus în cantitate mare o perioadă indelungată
de timp şi sunt înalt contagioşi, prima cerinţă
fiind izolarea acestora de ceilalţi pacienţi
obstetricali.
Sindromul malformativ rubeolic.
Tabel 9
Leziuni oculare (cataractă, glaucom,
microoftalmie)
Anomalii cardiace (ductus arteriosus patent,
defecte septale, stenoză de arteră pulmonară)
Surditate neurosenzorială
Afectarea sistemului nervos central
Restricţie de creştere intrauterină
Anemie, trombocitopenie
Hepatosplenomegalie, icter
Modificări osoase
Anomalii cromozomiale
Sindromul rubeolic extins se manifestă prin
panencefalită progresivă şi diabet zaharat tip I şi se
poate manifesta clinic abia în a doua sau a treia
decadă de viaţă.
Vaccinarea antirubeolică trebuie aplicată de
rutina tuturor femeilor de vârstă reproductivă
neimunizate, evitând, însă perioada sarcinii sau 30
zile anterioare concepţiei. (vaccin cu virus viu
atenuat) .