110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

182
Factori demografici de risc pentru decesul fetal
risc de 1,4 ori mai
mare peste 35 ani
risc de 2,4 ori mai
Vârsta materna
mare peste 40 ani
peste 35 ani
vârsta materna sub 18
ani nu este factor de
risc
Greutatea
corporala materna
peste 85 kg
Status marital –
mama singura
Fumatul matern
Alti factori
1. Factori materni
afectează în special
femeile nulipare
mecanism necunoscut
probabil legat de
statusul socioeconomic
rata decesului fetal de
doua ori mai mare
paritatea
gradul de educaţie
materna
Factorii etiologici materni
Sindromul antifosfolipidic
Izoimunizarea
Hipertensiunea arteriala
Boli vasculare
DZ insulino-necesitant
Colestaza
Boli renale cronice
Afecţiuni cardiace cianogene
Anemie severa
« substance abuse »
2. Factori fetali
Factori etiologici fetali
Anomalii congenitale
Anomalii cromozomiale
Infectii
Hemoragii feto-maternale
Eritroblastoza fetala
Hemoglobinopatii
Restrictie de cerstere intrauterina
Post-maturitate
Tulburari de coagulare
Hidrops non-imun
Sexul masculin
oligohidramnios
3. Factori placentari
Tabel 2
Tabel 3
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
Tabel 4
Etiologia placentara
Decolare prematura de placenta normal
inserata (abruptio placentae)
Insuficienta utero-placentara
Sindrom transfuzor-transfuzat
Infarctizare placentara
Infectii placentare extensive
Accidente acute legate de cordonul
ombilical
Indiferent de natura acestuia, procesul poate fi
acut (decolare placentara, compresie de cordon
ombilical), subacut (infectii, hemoragii fetomaternale)
sau cronic (insuficienta uteroplacentara).
Unele dintre aceste situatii pot cauza
direct moarte fetala (infectiile), în timp ce altele
actioneaza de o maniera indirecta (insuficinta uteroplacentara).
V. FIZIOPATOLOGIE ŞI
DIAGNOSTIC
V.1. Insuficienta utero-placentara şi asfixia
intrauterina
Asfixia intrauterina cronica sau acuta
reprezintă calea comuna finala pentru majoritatea
cauzelor determinante ale decesului fetal
intrauterin.
Perfuzia cronica deficitara a vilozităţilor
corionice determina în majoritatea cazurilor
reducerea dimensiunilor placentare, cu valori sub al
10-lea percentil. Vilozităţile îşi reduc progresiv
dimensiunile pe măsura ce ischemia avansează şi
apar numeroase zone sincitiale nefuncţionale,
neperfuzate. Rezultatul final îl constituie infarctele
placentare, care pot fi clinic manifeste (restricţie de
creştere intrauterina sau moarte fetală) dacă
interesează 20% sau mai mult din suprafata
placentei. Aceasta situaţie se întâlneşte în cazul
afecţiunii hipertensive materne, bolilor cardiovasculare
sau trombofiliilor ereditare sau dobandite.
Cauzele determinante ale insuficientei uteroplacentare
pot fi recurente, dar manifestările clinice
pot fi diferite la sarcini diferite. Astfel, restricţia de
creştere intrauterina, naşterea prematura sau
moartea fetală intrauterina pot fi toate manifestări
ale funcţiei placentare alterate, ce se pot întâlni în
diferite asociaţii.
V.2. Cordonul ombilical