110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

490
constă în excizia percutanată ghidată ecografic
a fibroadenoamelor palpabile cu ajutorul unui
dispozitiv de biopsie cu vacuum, eficient şi
bine tolerat de paciente.
Crioablaţia in situ
se realizează cu ajutorul unei sonde
tridimensionale plasate în centrul
fibroadenomului prin ghidaj ecografic.
Indicaţiile ultimelor două tehnici sunt:
leziune vizibilă sonografic;
diagnosticul de fibroadenom confirmat
histologic;
leziunea mai mică de 3 cm în diametrul cel
mai mare.
Postoperator controlul se face clinic şi
ecografic la 6, 12, 18 şi 24 luni.
TUMORA PHYLLODES
I. DEFINIŢIE
Tumora phyllodes sau chistosarcomul
phyllodes este o tumoră rară, predominat
benignă, a sânului, care apare aproape exclusiv
la femei. Denumirea provine de la cuvintele
greceşti sarcoma, care înseamnă tumoră cărnoasă
şi phyllo, care înseamnă frunză. Macroscopic
prezintă caracterele unui sarcom cu aspect de
frunză pe secţiune şi cu formaţinui epiteliale
chistice la examenul histologic. Întrucât
majoritatea tumorilor sunt benigne, numele de
chistosarcom poate genera confuzii, de aceea
terminologia actuală este tumoră phyllodes.
II. EPIDEMIOLOGIE
tumora phyllodes reprezintă mai puţin de 1%
din neoplasmele sânului;
apare apoape exclusiv la femei, fără
predilecţie rasială, la orice vârstă, dar sunt mai
comune în decada a cincea sau a şasea de
viaţă;
deşi tumora phyllodes tipică este considerată
o leziune benignă, 16-30% din leziuni sunt
maligne, recent fiind raportată creşterea
numărului de tumori maligne;
tumorile maligne recurente sunt mai agresive
decât tumora originală;
foarte rar a fost raportată asocierea cu
carcinom in situ sau invaziv al sânului.
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
III. ETIOPATOGENIE
etiologia este incertă;
relaţia etiologică dintre fibroadenom şi
yumora phyllodes este în prezent neclară;
multe paciente dezvoltă fie sincron, fie
metacron ambele leziuni, iar în unele tumori
au fost identificate caractere histologice atât de
fibroadenom cât şi de tumoră phyllodes;
s-a sugerat că un anumit procent din
fibroadenoame pot prezenta o mutaţie
somatică ce poate duce la proliferare
monoclonală, histologic nediferenţiabilă de
elementele policlonale, dar care poate creşte
rata recurenţei locale şi a progresiei către
tumora phyllodes. Analiza clonală a probelor
histopatologice de la paciente ce au dezvoltat
secvenţial fibroadenom şi apoi tumoră
phyllodes cu aceeaşi localizare a arătat că
proliferarea în ambele leziuni era de tip
monoclonal şi tumorile exprimau aceleaşi
alele inactivate;
s-a emis, de asemenea, ipoteza că inducţia
stromală în tumora phyllodes poate apare ca
rezultat al factorilor de creştere produşi de
epiteliul glandei mamare. Natura acestor factori
este neclară, dar endotelina-1, stimulator al
creşterii fibroblastelor la nivelul sânului, poate
fi implicată. Imunoreactivitatea celulelor la
endotelina-1 a fost demonstrată atât în stroma
ţesutului mamar normal, câtşi în epiteliul
tumorii phyllodes, sugerând un posibil
mecanism paracrin pentru stimularea stromală;
tumora phyllodes este o tumoră fibroepitelială
care se prezintă cu o variabilitate mare clinică
şi histopatologică, fiind considerată mai
degrabă ca un spectru de neoplazii
fibroepiteliale decât o singură entitate;
la extreme, tumorile phyllodes maligne, tratate
inadecvat, au potenţial de creştere rapidă şi de
diseminare metastatică;
cele mai frecvente metastaze apar în plămâni,
apoi în schelet, ficat şi inimă;
în contrast, tumorile phyllodes benigne la
examinarea clinică, radiologică şi citologică
sunt adesea greu de deosebit de fibroadenoame
şi pot fi vindecate prin excizie locală.
IV. ANATOMIE PATOLOGICĂ
macroscopic, tumora phyllodes poate varia
foarte mult în dimensiuni, fiind raportate
tumori de până la 20 cm diametru;