110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

498
V. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Acesta se face cu :
carcinomul invaziv al sânului;
mastita;
mastita carcinomatoasă;
fibroadenomul;
modificările fibrochistice;
steatonecroza.
VI. COMPLICAŢII
Fistula mamară
este o comunicare anormală între canalele
galactofore şi tegumente, care apare în cazul
unui abces care drenează spontan;
la nivelul sânului, punctul prin care abcesul
drenează la suprafaţă va deveni sediul fistulei;
fistulele apar în special în cazul abceselor care
sunt consecinţa mastitei periductale, mai rar în
cazul abceselor din perioada de lactaţie;
întrucât tratamentul antibiotic nu rezolvă decât
perioadele de exacerbare infecţioasă, singurul
tratament eficace este excizia chirurgicală a
fistulei.
VII. ATITUDINE TERAPEUTICĂ
Tratament medical
În stadiile iniţiale infecţia poate fi reversibilă
ca urmare a tratamentului antibiotic :
oxacilină sau dicloxacilină 2-4 g/zi 7-10 zile;
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
nafcilină 2-4 g/zi;
vancomicină 2-4 g/zi;
clindamicină 1-2 g/zi.
Antibioticele se administrează în primele 48
ore parenteral, apoi per os.
La antibiotice se asociază antipiretice,
antialgice. Alăptarea poate continua la sânul
respectiv sau se poate folosi o pompă.
Tratamentul chirurgical
Dacă leziunea devine localizată şi se asociază
cu semne de infecţie locală şi sistemică, aceasta
implică formarea unui abces care necesită drenaj,
iar alăptarea trebuie întreruptă. Tratamentul
antibiotic se iniţiază preoperator şi se menţine 10-
14 zile postoperator:
abcesele mici pot fi drenate prin aspiraţie cu
acul ghidată ecografic, urmată de tratament
antibiotic;
în cazul abceselor mari sau în lipsa de răspuns
la tratamentul antibiotic, se impune o metodă
de drenaj chirurgicală. Sub anestezie generală,
se practică o incizie la limita inferioară a
abcesului pentru a permite drenajul
gravitaţional al colecţiei;
abcesele apărute la femei ce nu alăptează se
tratează cu antibiotice, drenaj prin aspiraţie cu
acul sau la nevoie drenaj chururgical. În aceste
cazuri, la un timp după remisia abcesului se
impune excizia ductelor anormale pentru a
evita recidiva sau formarea fistulei mamare.
DE REŢINUT
o Boala benignă a sânului cuprinde un spectru de afecţiuni care pot determina mastodinie, apariţia
unor formaţiuni tumorale sau pseodotumorale, a secreţiei mamelonare sau a semnelor de
inflamaţie la nivelul sânului.
o Leziunile din boala benignă a sânului se clasifică în proliferative şi neproliferative; pacientele cu
leziuni mamare proliferative atipice au risc semnificativ crescut de cancer de sân.
o Cunoaşterea caracteristicilor clinice, mamografice, ecografice permite diferenţierea bolii benigne
a sânului de cancerul de sân.
o Respectarea strictă algoritmului prestabilit de investigare a maselor mamare permite
diagnosticul diferenţial corect între boala benignă a sânului şi cancerul mamar.
o Tratamentul este adaptat fiecărei patologii în parte.