110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

348
Analiza microscopică
Aceasta urmareşte in primul rând
caracteristicile morfologice şi funcţionale ale
spermatozoizilor, dar şi determinarea altor tipuri
celulare in ejaculat. Aprecierea “normalităţii” se
face după mai multe criterii, cale mai utilizate fiind
criteriile OMS din 1987:
volum > 1,5 ml;
concentraţie >20 milioane/ml;
> 40 milioane spermatozoizi in total;
motilitate > 50%;
morfologie normală >30%;
< 1 milion leucocite.
Prezenţa celulelor nucleate în spermă are
semnificaţie în funcţie de tipul celular şi de număr.
Pot fi spermatozoizi imaturi sau leucocite. Acestea
sunt vizibile dupa o coloraţie uşoară a preparatului
ud şi un număr peste 3 milioane/ml indică un
proces inflamator.
Analiza spermatică este un proces complex,
necesită specialişti antrenaţi şi tehnologie adecvată
(laborator de andrologie).
Teste functionale
Fară a le detalia, acestea sunt:
testul post-coital;
reacţia acrozomală;
teste de evaluare a legării de zona pellucida
(hemi zona assay);
teste de penetraţie;
teste de apreciere a integrităţii ADN;
teste de viabilitate spermatică.
II.2. BIOPSIA TESTICULARĂ
Este indicată la pacienţii cu azoospermie,
pentru a face diagnosticul difereţial cu obstrucţia
canalelor ejaculatorii. În acest mod se obţin
câţiva tubuli seminiferi ce vor fi examinaţi
histopatologic, în căutarea semnelor
spermatogenezei. Rezultatul poate fi:
spermatogeneza normală, traiect obstruat;
hipospermatogeneza (toate tipurile celulare
prezente, dar în numar mic);
blocarea maturaţiei;
numai celule Sertoli.
II.3.
ULTRASONOGRAFIA
Ecografia transrectală poate furniza informaţii
în special despre starea prostatei şi a glandelor
seminale, atunci când analiza spermatică sugerează
disfuncţii ale acestora. Prin ghidaj ecografic se pot
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
face si puncţii ghidate ale acestor structuri pentru
examene suplimentare.
III. ATITUDINE TERAPEUTICĂ
Tratamentul este în funcţie de elementul
implicat. Trecând peste managementul afecţiunilor
congenitale, al hipogonadismului hipo sau
hipergonadotropic, atitudinea este dictată in primul
rând de numărul şi calitatea spermatozoizilor.
Oligozoospermia/azoospermia
Diagnosticul este definitiv numai după 2 – 3
analize spermatice consecutive, la cel puţin o lună
diferenţă, urmate de evaluare completă, inclusiv
cariotipare. Corelat şi cu statusul partenerului
feminin, se poate opta pentru:
- inseminarea intrauterină cu/fără stimulare
ovariană;
- FIV;
- FIV cu ICSI (injectare intracitoplasmatică);
- Donare de gameţi (spermă).
Ejacularea retrogradă
Aceasta este diagnosticată atunci cand se
evidentiază spermatozoizi în urina recoltată după
ejaculare. Frecvent intâlnită la pacienţii diabetici,
atitudinea depinde de numărul şi motilitatea
celulelor obţinute. Pentru imbunătăţirea rezultatelor
urina trebuie alcalinizată. Variantele sunt cele
descrise anterior: inseminarea intrauterină, FIV
cu/fără ICSI.
ICSI (“intracytoplasmatic sperm
injection”)
Aceasta reprezintă o formă de
micromanipulare a gameţilor, indicată în cazurile
de anomalii severe de motilitate a spermatozoizilor,
cu afectarea reacţiei acrozomale sau prezenţa de
anticorpi antispermatici cu grad mare de legare.
Tehnica presupune injectarea unui singur
spermatozoid într-un ovocit, sub control
microscopic, în cadrul unui ciclu de FIV.
Dat fiind riscul ca embrionul să prezinte o
anomalie genetică, în aceste cazuri este întotdeauna
indicată efectuarea diagnosticului genetic preimplantare.
În plus, există riscul de afectare
macroscopică a oului, cu perturbarea diviziunilor
ulterioare, dar se pare că acest risc nu depăşeşte 5 –
6%.