110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Aplicaţii ale statisticii medicale în obstetrică. Diagnosticul genetic prenatal 31
uzual este de 1/250 – 1/300, asfel încât grupul
screen pozitiv să cuprindă aproximativ 5% din
totalul sarcinilor. Aceasta este valabil dacă
screening-ul genetic prenatal este privit ca o
politică de sănătate publică. O politică alternativă
(recomandată de şcoala de la Londra a profesorului
KH Nicolaides) este aceea de a nu prestabili un cut
off de risc, ci de a comunica fiecărei paciente riscul
individual al sarcinii respective şi de a lăsa pacienta
să hotărască dacă vrea să fie investigată invaziv sau
nu.
IV.1.2.
DETEMINAREA PRACTICĂ A
VALORILOR MARKERILOR
Toţi markerii serici sunt măsuraţi
imunochimic. Valorile obţinute sunt exprimate
iniţial în unităţi standard, după cum urmează:
αFP: UI / mL
estriol: ng / mL
hCG: mUI / mL
inhibina: pg / mL
Rezultatele sunt convertite apoi în multipli de
mediană (MoMs) pentru a elimina efectul vârstei
gestaţionale asupra datelor obţinute (valorile
normale ale markerilor serici variază cu vârsta
gestaţională). Acest proces de normare implică ca
fiecare laborator să stabilească valorile mediane ale
markerilor folosiţi, pentru fiecare săptămână de
gestaţie, între 15 şi 22 de săptămâni.
Măsurarea translucenţei nucale trebuie să
respecte criterii stricte pentru ca estimarea de risc
bazată pe acest parametru să fie corectă. Regulile
care trebuie respectate sunt (Fig. 4):
ecografist cu competenţă în măsurarea NT;
abord transvaginal sau transabdominal;
10 – 14 săptămîni vârstă gestaţională (CRL 40
– 80 mm);
obţinerea planului mid – sagital cu fătul în
poziţie neutră;
mărirea imaginii astfel încât imaginea nucală
să ocupe 75% din ecran;
distincţie între membrana nucală şi membrana
amniotică (cel mai uşor în timpul mişcărilor
fetale);
se măsoară doar grosimea translucenţei;
se fac trei măsurători şi se înregistrează
valoarea maximă;
se foloseşte, de preferinţă, cut off specific
examinatorului (valoarea prag uzuală de 3
mm este doar orientativă).
Durata medie a unei examinări care să
respecte aceste reguli este de 20 de minute.
Fig. 4. Măsurarea corectă a translucenţei
nucale.
IV.1.3.
INTERPRETAREA
REZULTATELOR ŞI
CONTROLUL CALITĂŢII
Pentru interpretarea corectă a rezultatelor sunt
necesare, după cum s-a precizat, cunoaşterea
medianelor valorilor markerului folosit, în
populaţia investigată, şi folosirea unor valori prag
cât mai specifice. Funcţionarea eficientă la nivel
populaţional a testului de screening depinde de
stabilirea unui echilibru optim între specificitate şi
sensibilitate prin alegerea unui cut off de risc cât
mai potrivit cu nivelul bazal de risc al populaţiei
investigate. Deşi aceste reguli de statistică medicală
pe se bazează funcţionarea programelor de
screening sunt bine cunoscute, în practică au
apărut, la început, multe probleme neaşteptate, care
au trebuit explicate şi soluţionate. Experienţa
practică a evidenţiat importanţa controlului
interpretării screeningului, a controlului continuu
(de preferinţă extern) al calităţii programelor de
screening, în general.
IV.1.4.
COMUNICAREA
REZULTATELOR ŞI
COUNSELLING NON-
DIRECTIV
Etapa de comunicare şi de explicare a
rezultatelor testelor de screening este distinctă
de etapa de informed consent pentru screening,
şi se bazează pe aceasta. Dacă se ajunge la