110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Prezentaţia craniană. Asistenţa la naştere 69
rotaţia externă
Occiputul fetal rotează spre spatele fetal („mişcare de restituţie”).
Mecanismul clasic al naşterii presupune că umerii se angajează la
strâmtoarea superioară în diametrul oblic opus celui în care s-a angajat
craniul; aceasta este valabil în cazul feţilor relativ mari, la care
naşterea umerilor se face într-un timp separat de naşterea craniului. La
feţii relativ mici, naşterea craniului şi naşterea umerilor au loc unitar,
umerii se angajează în acelaşi diametru ca şi craniul.
Degajarea se face cu diametrul biacromial în diametrul antero-posterior al
strâmtorii inferioare; primul se degajă umărul anterior, sub simfiză.
II.6.2. VARIETĂŢI DE POZIŢIE
POSTERIOARE. DEGAJAREA
ÎN OCCIPITOSACRAT
Este vorba, de fapt, despre mecanismul
naşterii în OIDP, a doua varietate de poziţie, ca
frecvenţă, a prezentaţiei craniene flectate (Fig. 2).
Trebuie precizat că nu toate naşterile cu
occiputul posterior (degajări în OS), provin din
varietăţi de poziţie posterioare, dimpotrivă.
Statistic, la începutul travaliului, 20% din feţi sunt
în varietăţi de poziţie posterioare, iar la sfârşitul
travaliului, 5% din degajări au loc în occipitosacrat;
dintre acestea, 2/3 erau în varietăţi de poziţie
anterioare, la debutul travaliului. În concluzie,
majoritatea cazurilor de degajare în OS apar prin
malrotaţie din varietăţi de poziţie anterioare, şi în
majoritatea varietăţilor de poziţie posterioare,
occiputul rotează spre anterior, în timpul
travaliului.
135 0 , până sub simfiză, şi degajare în
occipitopubian. Deşi acest mecanism pare să
asigure condiţii optime pentru degajare, riscul
blocării craniului în excavaţie este destul de mare,
pentru că nu întotdeauna se poate completa o
mişcare de rotaţie atât de amplă, şi rata naşterilor
instrumentale este semnificativă. Prin urmare, în
OIDP, marea rotaţie anterioară care nu se poate
finaliza, nu mica rotaţie posterioară, reprezintă
cauza principală a blocării progresiunii prezentaţiei
şi a aplicaţiei de forceps.
ATENŢIE! Marea rotaţie anterioară din OIDP,
deşi pare un mecanism „mai fiziologic”, este
grevată de riscul blocării craniului în excavaţie.
Într-o minoritate de cazuri, are loc mica rotaţie
posterioară, care presupune degajarea ulterioară în
occipitosacrat. Dacă în cazul degajării în OP din
OIDP, timpul critic îl reprezintă marea rotaţie
internă spre anterior, în acest al doilea caz, timpul
critic îl reprezintă degajarea craniului în OS.
Degajarea în OS este dificilă şi presupune un
risc crescut de leziuni materne şi fetale.
ATENŢIE! Rotaţia anterioară, cu 45 0 (în
varietăţile de poziţie anterioare) sau cu 135 0 (în
varietăţile de poziţie posterioare) presupune
degajarea în occipitopubian. Rotaţia
posterioară, cu 45 0 (în varietăţile de poziţie
posterioare) sau cu 135 0 (în varietăţile de poziţie
anterioare), presupune degajarea în
occipitosacrat.
Fig.2. Variantele de rotaţie internă din
OIDP.
În majoritatea cazurilor, mecanismul naşterii
în OIDP presupune marea rotaţie anterioară, cu
parcurgerea de către occiput a unui arc de cerc de
III. ASISTENŢA LA NAŞTERE ÎN
PREZENTAŢIE CRANIANĂ
III.1. PREGĂTIREA ŞI EVALUAREA
INIŢIALĂ
Gravida la termen, care se prezintă cu CUD,
este internată şi pregătită pentru travaliu.