110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

64
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
anglo-saxonă, sunt: (uterine) phase of parturition,
respectiv stage of labor.
Definirea momentului de debut al travaliului
nu se poate face în mod foarte strict; este vorba
despre un diagnostic clinic dinamic, care se pune de
multe ori în urma unei probe clinice (vezi
subcapitolul privind atitudinea diagnostică).
II. CLASIFICĂRI
II.1. FAZELE NAŞTERII
În concepţia actuală, gestaţia este împărţită în
patru faze, pe baza caracteristicilor funcţionale ale
muşchiului uterin, specifice fiecăreia dintre aceste
faza
naşterii
0
1
2
3
caracteristici definitorii
Fazele naşterii
faza de „linişte uterină”
lipsa contracţiilor în ciuda stresului de
sarcină
colul nu este modificat, se menţine
continent
faza de „activare uterină”
apar contracţii uterine ocazionale,
nedureroase
se formează segmentul inferior
se produce „coacerea”, înmuierea
colului uterin
travaliul, faza de activitate maximă
contracţii uterine sistematizate,
susţinute
ştergerea şi dilatarea colului uterin
fenomenele active şi pasive din travaliu
se soldează cu expulzia produsului de
concepţie (naşterea)
retracţia şi contracţia uterină,
mecanisme fundamentale de hemostază
imediat postpartum
involuţia uterului
restabilirea fertilităţii
faze (Tabel 1); pentru a sublinia faptul că
principalul criteriu de definire al fazelor naşterii îl
reprezintă caracteristicile funcţionale ale uterului,
în literatura anglo-saxonă acestea sunt descrise
drept uterine phases of parturition. Caracterele
funcţionale ale muşchiului uterin sunt diametral
opuse în faza 0, de „linişte uterină”, faţă de faza 2
de activitate maximă, travaliul propriu-zis. Câte un
set specific de mediatori hormonali, paracrini şi
intracelulari sunt implicaţi în inducerea şi
menţinerea fiecăreia din aceste faze (Tabel 2).
Tranziţia între două stări de activitate atât de
diferite ale muşchiului uterin nu se face brusc, ci
printr-o etapă intermediară, faza 1 a naşterii,
descrisă drept „faza de activare uterină”.
fenomene biologice
Tabel 1
lipsa de sensibilitate a fibrelor miometriale la
stimuli contractili, determinată mai ales de
progesteron; inhibarea contracţiilor
miometriale, limitarea propagării contracţiilor
miometriale; activitate crescută a enzimelor
care degradează uterotropinele / uterotoninele
uterotropine necunoscute sensibilizează fibra
miometrială la acţiunea uterotoninelor;
activitate crescută a enzimelor care degradează
mediatorii cu activitate progesteronică /
relaxantă
creşte concentraţia de Ca în fibra miometrială,
creşte expresia receptorilor pentru oxitocină pe
fibra miometrială; nivelul seric al oxitocinei
creşte semnificativ doar în expulzie
după lăuzia imediată, când nivelul
uterotoninelor încă se menţine crescut,
contextul hormonal sistemic se modifică astfel
încât să favorizeze lactaţia şi alăptarea
Mecanismul care induce faza 1 a naşterii nu
este exact cunoscut. Există două teorii care să
explice această tranziţie, de la condiţiile care
favorizează menţinerea sarcinii în uter la condiţiile
care determină expulzia sarcinii din uter, tranziţie
care se produce, în mod fiziologic, în momentul
când se realizează maturarea fetală. Cele două teorii
sunt: teoria pasivă, a retragerii inhibiţiei
progesteronice din faza 0, şi teoria activă, a
uterotropinelor. De fapt, se pare că atât dispariţia
inhibiţiei progesteronice, cât şi intervenţia activă a
unor substanţe specifice fazei 1, care resensibilizează
muşchiul uterin la stimuli contractili
(uterotropine), sunt implicate în determinismul
tranziţiei de la faza 0 la faza 2 a naşterii. A fost
discutată mult timp posibilitatea existenţei unui
semnal fetal (ACTH) care să inducă faza 1 a
naşterii (acestă teorie ar explica sincronizarea dintre