110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Analgezia epidurală (AE) la naştere 299
INDICAŢII PENTRU INTERVENŢIE
suferinţa maternă (datorată primului stadiu fără analgezie nesatisfăcătoare, ex:
petidină) – dacă expulzia nu se produce rapid, aplicarea forcepsului este un gest de
generozitate.
suferinţa fetală
reducerea perfuziei placentare de către catecolamine şi deshidratare;
dezechilibru metabolic (reflexie a celui matern).
interferenţă mecanică cu circulaţia fetală prin compresia cordonului – nu există
prea multe de făcut.
întârzierea – limită de timp pentru împingere: 1 oră pentru primipară;
½ oră pentru multipară.
(efortul prelungit de împingere induce dezechilibru metabolic; hipoxia acompaniază
frecvent efortul de împingere)
eşecul progresiei
se recomandă aplicarea forcepsului.
STADIUL I
STADIUL II
MANAGEMENTUL NAŞTERII CU A.E.
1. 7-10 ml Bupivacaină o,25 % în poziţie orizontală pentru durerea uterină şi o doză
mai mare în poziţia anti-trendelenburg sau în poziţie şezândă pentru durere
perineală; obligatoriu se administrează perfuzie intravenosă pentru menţinerea
hidratării.
2. orice efort de împingere în faza I va induce dezechilibru metabolic; atât timp cât
mama nu are dureri, nu apar modificări fiziologice majore, iar condiţia fetală este
optimizată.
3. extinderea primului stadiu pentru 1-2 ore este acceptabilă dacă fătul este atent
monitorizat
A. dilataţia completă a colului este descoperită prin examinarea vaginală, iar când
aceasta apare, progresia spre delivrenţă trebuie să se realizeze într-o oră.
B. mama nu trebuie încurajată să împingă până când fătul nu este bine plasat pentru
delivrenţă. (efortul prelungit de împingere este epuizant pentru mamă).
C. trebuie încurajate eforturile de expulzie deşi atenuarea senzaţiei perineale prin bloc
epidural poate reduce sau aboli reflexul Fergunson, fiind necesară administrarea de
oxitocină (poziţie laterală, monitorizare BCF, menţinerea unei hidratări bune,
evitarea unei suprastimulări pentru că poate reduce perfuzia uterină)
principala forţă de progresie este asigurată de
contracţiile uterine eficiente;
eforturile materne nu înlocuiesc contracţiile
uterine, ci le suplimentează (dacă capul este
sus şi perineul nu este destins, impulsul de a
împinge nu există nici în absenţa blocului
epidural);
remiterea blocului epidural spre sfârşitul
travaliului în scopul favorizării efortului
susţinut de împingere, poate chiar să crească
incidenţa folosirii forcepsului datorită efortului
de împingere ineficient cauzat de existenţa
durerii perineale.
CONCLUZIE
Factorii fetali şi materni, împreună cu
variabilitatea managementului obstetrical au un
impact mult mai mare decât A.E. asupra progresiei
şi rezultatului naşterii.
III. SPAŢIUL EPIDURAL
spaţiul virtual situat între dura mater şi
ligamentul galben (deoarece în cea mai mare
parte dura mater nu aderă la canalul medular,
cateterele şi soluţiile anestezice trec fără
restricţie prin ariile goale);
formă triunghiulară, cu vârful orientat
posterior şi cu o profunzime ce variază între 3
şi 9 cm, cu o medie de 4,5 – 5,5 cm.
se întinde de la baza craniului la hiatusul
sacrat, fiind delimitat de:
SUPERIOR – dura aderentă de craniu la
nivelul foramen magnum;