110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

478
supraexpresia HER-2/neu (c-erbB-2), p53 pozitiv şi
mutaţii ale genelor BRCA 1/2 au fost descrise în
alte studii recente care încearcă să explice condiţiile
de apariţie şi dezvoltarea acestei neoplazii.
Cea mai frecventă modalitate de diseminare
este însămânţarea cavităţii peritoneale prin ostiul
tubar, cu matastazare predominent uterină şi
ovariană.
Invazia ganglionară prezentă la momentul
diagnosticului în 33% din cazuri intereseză nodulii
limfatici pelvini şi paraaortici.
IV. ATITUDINE DIAGNOSTICĂ
‣ Diagnostic clinic: paciente în decada a V/VI –
a de viaţă se prezintă cu simptomatologie
nespecifică, vagă, în cadrul căreia se remarcă doar
în 15% dintre cazuri triada clasică:
durere pelvină colicativă;
leucoree profuză, seroasă, gălbuie,
intermitentă (hidrops tubae profluens);
masă tumorală pelvină.
Mai frecvent, pacientele se prezintă cu
leucoree serosangvinolentă sau metroragii în
climax cu biopsie endometrială negativă. Caracterul
colicativ al durerilor abdominale inferioare se
datorează distensiei tubare iar intensitatea este
superioară celor datorate cancerului ovarian, aspect
confirmat de diagnosticarea în stadii mai precoce a
tumorilor maligne tubare comparativ cu cele
ovariene.
Lipsa de specificitate a simptomatologiei şi a
examenului fizic ce relevă de obicei prezenţa unei
masei tumorale pelvine însoţită sau nu de ascită,
explică faptul că în majoritatea cazurilor
diagnosticul este formulat postoperator.
‣ Diagnostic paraclinic
Femeile cu antecedente familiale pozitive
pentru cancer ovarian, tubar sau de sân, mai ales
când mutaţiile genelor BRCA au fost depistate la
rude de gradul I şi II, îşi pot diagnostica statusul de
purtător al acestor mutaţii cu o supraveghere activă
consecutivă. Dozarea markerului CA125 este
indicată pre şi postoperator.
Sângerarea vaginală în postmenopauză impune
efectuarea examenului citologic şi curetajului
biopsic fracţionat, utile diagnosticului diferenţial.
Studiile imagistice sunt esenţiale evaluării
preoperatorii. Histerosalpingografia identifică
procesul proliferativ intraluminal. Examenul
ultrasonografic deceleză prezenţa masei tumorale
anexiale a cărei vascularizaţie se caracterizează prin
indici de rezistenţă scăzuţi. Ecografia
tridimensională poate evidenţia protruzii papilare,
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
pseudosepturi, zone de necroză tumorală,
microanevrisme şi şunturi arteriovenoase.
Tomografia computerizată, rezonanţa magnetică
nucleară şi tomografia cu emisie de pozitroni sunt
utilizate în diagnosticul metastazelor.
Tabel 1
Explorarea paraclinică a cancerului tubar
Studii genetice moleculare
Marker tumoral CA 125
Teste de
Examen citologic Babeş
laborator
Papanicolau
Curetaj biopsic fracţionat
Explorări
imagistice
Tehnici
chirurgicale
Diagnostic
pozitiv
Ultrasonografie 2D, 3D, Doppler
color
Histerosalpingografie
Tomografie computerizată
Rezonanţă magnetică nucleară
Tomografie cu emisie de
pozitroni
Laparoscopie
Laparotomie exploratorie
Examen histopatologic
Diagnosticul patologic al cancerului primar al
trompei utilizează următoarele criterii:
tumoră situată macroscopic în interiorul tubei
falopiene;
confirmarea histologică a interesării mucoasei
tubare cu pattern papilar;
evidenţierea tranziţiei de la benign la malign a
epiteliului, în condiţiile interesării peretelui
tubar;
tumora tubară se află într-un stadiu mai
avansat comparativ cu alte tumori
concomitente.
‣ Diagnostic diferenţial
tumorile ovariene benigne, borderline sau
maligne constituie cel mai frecvent diagnostic
diferenţial al maselor anexiale depistate la
examenul clinic şi al formaţiunilor solide,
chistice sau mixte vizualizate ecografic sau
prin tomografie computerizată; originea
procesului neoplazic poate fi stabilită
preoperator prin studiul neovascularizaţiei la
examinarea Doppler color transvaginală;
tumorile ligamentului larg apar ca mase
tumorale anxiale a căror unică manifestare
clinică o constituie durerea abdominală joasă,
difuză, de intensitate redusă, rar cu caracter de
abdomen acut simulând apendicita; examenul
clinic decelează o masă tumorală anexială;
afecţiuni salpingiene benigne (ex: salpingita
tuberculoasă);