110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

216
III. CRIZA ECLAMPTICĂ.
MANIFESTĂRI CLINICE
1. Perioada de invazie: contracţii ale
musculaturii gurii şi feţei cu durată de
aproximativ 30 secunde, numită şi perioada de
grimase.
2. Perioada convulsiilor tonice: toată
musculatura se află în contractură tonică,
poziţia gravidei fiind în opistotonus, membrele
inferioare în extensie şi cele superioare în
flexie cu durată de 20 secunde.
3. Perioada convulsiilor clonice: apar mişcări
bruşte ale extremităţilor, membrele inferioare
execută mişcări dezordonate asemănătoare
celor ale unui înotător , iar cele superioare
mişcări asemănătoare celor ale unui
toboşar.Muşchii masticatori se contractă, apare
apneea, blobii oculari sunt deviaţi în sus şi în
afară.Durează aprox 2 minute şi se pot succeda
2-3 reprize.
4. Perioada de coma nu este obligatoriu să
urmeze.
IV. PATOGENIA
ECLAMPTIC
ACCESULUI
Patogenia accesului eclamptic a fost
explicată prin mai multe mecanisme:
‣ Dispariţia mecanismului de autoreglare
presională la nivel cerebral care conduce la
hiperperfuzie cerebrală;
‣ Leziuni endoteliale la nivel cerebral care
conduc la extravazare sanguină ce determină
descărcări neuronale aberante;
‣ Implicarea altor factori patogeni nu poate fi
exclusă: microtrombozele vasculare datorate
tulburăriloe echilibrului fluido-coagulant din
formele severe de preeclmpsie; edemul
cerebral (edemul papilar depistat prin
examenul FO pledează în acest sens ); leziuni
endoteliale datorate unor factori produşi prin
ischemie placentară.
V. COMPLICAŢIILE
ACCESULUI ECLAMPTIC
V.1. COMPLICAŢII MATERNE
‣ acidoză respiratorie aprofundarea comei;
‣ leziuni prin cădere;
‣ secţionarea limbii;
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
‣ edem pulmonar acut, accident vascular
cerebral, insuficienţă renală acută, coagulare
intravasculară diseminată.
V.2. COMPLICAŢII FETALE
‣ retardul de creştere fetală intrauterină şi
hipoxia fetală sunt complicaţiile HTA materne;
‣ suferinţa fetală acută (prin hipoxie maternă din
timpul accesului eclamptic supraadăugată suferinţei
fetale cronice);
‣ tratamentul antihipertensiv agresiv prin
reducerea fluxului utero-placentar poate agrava
hipoxia fetală.
V.3. COMPLICAŢII
FETALE
MATERNO-
‣ DPPNI (decolarea prematură a placentei
normal inserate ) este un eveniment asociat în 50%
din cazuri cu HTA indusă de sarcină sau cu HTA
cronică.Este o complicaţie materno-fetală datorită
riscului de hipoxie fetală putînd ajunge până la
deces fetal şi riscurilor materne: hipovovemie, CID,
IRA, în cazuri extreme necesitînd histerectomie sau
histerectomie în bloc dacă fătul este mort.
‣ Travaliul precipitat intră în aceeaşi categorie
de complicaţii datorită riscului de traumatism
obstetrical şi suferinţă fetală pe de o parte şi
complicaţiilor materne pe de altă parte (atonie
uterină postpartum, hemoragii postpartum ).
VI. TRATAMENTUL CRIZEI
ECLAMPTICE-URGENŢĂ
Tratamentul crizei eclamptice este o
URGENŢĂ MAJORĂ în obstetrică şi presupune
o serie de măsuri obligatorii:
‣ Prevenirea traumatismelor materne (se
foloseşte pipa Guedel, sau un depărtător în
faza tonică pentru a preveni secţionarea
limbii, iar în faza clonică gravida trebuie
imobilizată pentru a preveni traumatismele
prin cădere);
‣ Controlul convulsiilor;
‣ Controlul valorilor tensionale;
‣ Corectarea hipoxiei şi a acidozei;
‣ Naşterea.
În tratamentul crizei eclamptice sunt
obligatorii o serie de manevre efectuate în regim
de urgenţă: