Slavoljub Gacović POREKLO I POSTOJBINA RUMUNA (VLAHA)

Od povlašenih Srba do vlaškog jezika 127
navode sledeće: „u istoĉnoj Srbiji je kolonizacija obavljena prirodno i
spontano, kada su skupine stanovništva pridošle sa razliĉitih prostora
današnje Rumunije i smestile se, poĉev od XVII veka, a posebno u
XIX veku na teritoriju na kojoj se i danas nalaze. Moguće je, takoĊe,
da su se u uĉestalim migracijama te novopridošle skupine stanovništva
smestile na istom prostoru s romanizovanim autohtonim slojem
stanovništva koje je u tom momentu ţivelo juţno od Dunava, duţ
reĉnih dolina Timoka, Mlave, Morave i Peka, i u brdima izmeĊu
navedenih reka.” 447
Moje mišljenje je da su Rumuni (Vlasi) iz rumunskih (vlaških)
kneţevina, tj. Vlasi ’Carani’ iz Male Vlaške, kao i Vlasi ’Ungurjani’
(’Ugri’) iz Transilvanije (Erdelja) migrirali u turskom periodu na
prostor Smederevskog, Vidinskog i Nikopoljskog sandţaka još tokom
XVI veka, ako ne i ranijih vekova, usled mnogih razaranja prilikom
upada stepskih naroda. Pritom u migracije većih razmera ne ubrajam
ona unutrašnja kretanja stanovništva koja su, po mišljenju Draškića i
Pantelića, uĉestala u „okviru šireg karpatsko-balkanskog regiona”. 448
Razume se da su migracije srpskog naroda ka severu krenule od
XIV veka. Migracije su poĉele odmah nakon Mariĉke (1371) i
447 Monica Huțanu, Annemarie Sorescu-Marinković, Graiul vlah în școlile din
Serbia răsăriteană : provocări și perspective, u: Philologica Jassyensia, An. XI, Nr. 2
(22), 201: „în Serbia răsăriteană colonizarea s-a realizat natural și spontan, când
grupuri de populație provenind din diverse părți ale României de azi s-au așezat,
începând cu secolul al XVII-lea și în special în secolul al XIX-lea, pe teritoriul pe care
se găsesc și astăzi (Gustav Weigand, Dialectele românești ale Valahiei mici, ale
Serbiei și ale Bulgariei, u: Românii din Timoc /urednik Nicoleta Mușat, predgovor
Otilia Hedeșan, pogovor Danda Golopenția/, vol. I, Timișoara, Marineasa, 1900
/2008/, 8587). E posibil, de asemenea, ca migrațiile succesive să se fi suprapuse pe
un strat de populație romanizată autohtonă existentă încă la acel moment la sud de
Dunăre, de-a lungul văilor râurilor Timoc, Mlava, Morava și Pec și al zonelor
montane adiacente acestora (Delatimoc [pseudonim C. Constante-a], Românii din
Serbia, u: Românii din Timoc /urednik Nicoleta Mușat, predgovor Otilia Hedeșan,
pogovor Danda Golopenția/, vol. I, Timișoara, Marineasa, 1907 /2008/, 112114;
Georgee Vâlan, Românii din Craina [Krajina] Serbiei, u: Românii din Timoc /urednik
Nicoleta Mușat, predgovor Otilia Hedeșan, pogovor Danda Golopenția/, vol. I,
Timișoara, Marineasa, 1912 /2008/, 137/138).”
448 M. Draškić, N. Pantelić, Razmatranja o stanovništvu Resave, Glasnik
Etnografskog muzeja, 28 29 (1965 1966), 23 25.