Slavoljub Gacović POREKLO I POSTOJBINA RUMUNA (VLAHA)

302 Slavoljub Gacović
obiţaji i verovanja, kao što su poţele neke narodne pesme.” (Pe când
în patru dintre cele mai populate județe sârbești și anume: Vrania,
Ujița, Ciaciac și Toplița, în 791 sate nu erau decât 105 școli cu 206
învățători, în cele patru județe în care locuiesc și români, pentru 509
sate nu erau mai puțin de 397 școli cu 716 învățători. 397 școli și 716
învățători sârbi fără nicio școală românească și nicio biserică
românească, nu e de mirare dacă pe de o parte limba românească
vorbită de acești români nu se va mai lovi cu a noastră, cum zic ei, iar
pe de alta, vor începe să dispară portul, datinele și credințele, cum au
început să dispară unele cântece populare.). 956 Manji broj škola (105) i
uţitelja (206) u vešem broju naselja (791) u oblastima sa ţisto srpskim
ţiteljima naspram vešeg broja škola (397) i uţitelja (716) u daleko
manjem broju naselja (509) u kojima pored srpskog ţivi i rumunsko
(vlaško) stanovništvo oţigledno ukazuje na nameru srpskih vlasti da
se što brţe i uspešnije izvrši posrbljavanje i asimilacija rumunskog
(vlaškog) stanovništva istoţne Srbije.
Naspram iznetih podataka o mnogobrojnim školama koje su
radile 1900. godine u rumunskim (vlaškim) naseljima istoţne Srbije
iznešu podatak da je za period od 1960. do 1965. godine samo u
Timoţkoj Krajini radilo 164 ţetvororazrednih škola u svim manjim
naseljima, petorazrednih 23, šestorazrednih 7, a osmorazrednih 55
škola, pa je u osnovnim školama nastavom na srpskom jeziku bilo
obuhvašeno 35.886 uţenika, dok je u Poreţkom srezu evidentirano 9
osnovnih škola sa 1046 uţenika i jedna osmogodišnja škola sa 503
uţenika, ukupno 1549 uţenika. 957
Tako je bilo s otvaranjem škola, i to najpre u rumunskim
(vlaškim) naseljima, a potom i u srpskim u vreme kneza Miloša u
Kneţevini Srbiji, tako je bilo u Kraljevini Srbiji i Jugosalviji, isto je
bilo i u vreme posleratne komunistiţke Jugoslavije, pa je tako i danas.
Sela sa rumunskim (vlaškim) stanovništvom imala su prvenstvo u
otvaranju škola, u kojima se nastava odvijala iskljuţivo na srpskom
jeziku. Ne bih rekao da Rumuni (Vlasi) nisu nikada traţili nastavu na
956 C. Constante, Românii din Valea Timocului și a Moravei, u: Românii din
Timoc, Vol. I, Timișoara, Marinesa, 1929 [2008], 240, preuzeto iz: Monica Huțanu,
Annemarie Sorescu-Marinkoviš, Graiul vlah în școlile din Serbia răsăriteană :
provocări și perspective, u: Dosar : Românistica – stare de fapt (XII), 203/204.
957 Jovica Orloviš, Vene Stojmenov, op. cit., (1973), 96.