Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

totdeauna a stat la dreapta Tatălui. Poziția Sa supremă, atât de plină de
binecuvântări pentru toți cei care erau sub conducerea Sa plină de bunătate,
nu fusese niciodată întreruptă; de unde venea acum discordia? Îngerii loiali
lui Dumnezeu nu puteau decât să vadă consecințele teribile ale acestei
discordii și, cu apeluri stăruitoare, ei îi sfătuiau pe cei nemulțumiți să renunțe
la planurile lor și să demonstreze loialitatea lor față de Dumnezeu, prin
credincioșia față de conducerea Lui.
În marea Sa milă, în armonie cu caracterul Său divin, Dumnezeu l-a
suportat mult timp pe Lucifer. Spiritul de nemulțumire și discordie n-a fost
niciodată cunoscut în ceruri. El era un element nou, un element străin,
misterios și inexplicabil. Nici chiar Lucifer -- la început -- n-a cunoscut
natura reală a simțămintelor lui; căci pentru un timp el s-a temut să dea glas
frământărilor și plăsmuirilor minții sale; totuși, nici nu le-a alungat. El n-a
văzut încotro era tras de acest curent. Astfel de eforturi, cum numai iubirea
infinită le putea concepe, au fost făcute pentru a-l convinge de rătăcirea sa.
S-a demonstrat faptul că nemulțumirea lui nu avea nici un temei și i s-a arătat
care avea să fie rezultatul dacă persistă în răzvrătirea sa. Lucifer a fost
convins că era greșit. El a crezut că „Domnul este drept în toate căile Lui și
milostiv în toate faptele Lui” (Psalmii 145, 17); că rânduielile divine sunt
drepte și că trebuie să le recunoască ca fiind astfel înaintea întregului cer.
Dacă ar fi făcut lucrul acesta, el s-ar fi salvat pe sine și pe îngerii săi. La data
aceea, el nu lepădase în totul ascultarea, supunerea sa față de Dumnezeu.
Deși își părăsise poziția de heruvim ocrotitor, totuși, dacă ar fi fost dispus să
se întoarcă la Dumnezeu, recunoscând înțelepciunea Creatorului, și să fie
mulțumit să ocupe poziția ce a fost hotărâtă pentru el în planul cel mare al lui
Dumnezeu, atunci ar fi fost repus în slujba sa. Sosise timpul pentru o
hotărâre finală; el trebuia să se supună în totul conducerii divine sau să se
așeze într-o poziție de răzvrătire fățișă. El aproape că ajunsese la hotărârea
de a se întoarce, dar mândria l-a împiedicat să facă acest pas. Era un
sacrificiu prea mare pentru unul care a fost onorat atât de mult să
mărturisească că a fost greșit, că tot ceea ce și-a imaginat nu erau decât
19