Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

Poporul își deplângea nebunia de a fi considerat că moartea primilor născuți
s-a datorat puterii lui Dumnezeu. Oamenii lor cei mari, revenindu-și din
teamă, au pus plăgile pe seama unor cauze naturale. „Ce am făcut, de am
lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?” -- a fost strigătul lor amar.
(Exod 14, 5. u.p.)
Faraon își strânse forțele, „șase sute de care de luptă și toate carele
Egiptului”, călăreți, comandanți și pedestrași. Împăratul însuși, însoțit de
oamenii de frunte ai împărăției sale, conducea armata atacatoare. Pentru a se
asigura de ajutorul zeilor și pentru ca în felul acesta să-și asigure izbânda în
această acțiune a lor, erau însoțiți de preoți. Împăratul era hotărât să-l
intimideze pe Israel printr-o mare desfășurare a puterii sale. Egiptenii se
temeau ca nu cumva supunerea lor silită față de Dumnezeul lui Israel să-i
facă să ajungă de râsul celorlalte națiuni; dar, dacă aveau să pornească acum
cu o mare desfășurare a forței lor și să-i aducă înapoi pe fugari, atunci aveau
să-și recapete gloria și să-și recâștige serviciile robilor lor.
Evreii tăbărâseră lângă mare, ale cărei ape ridicau înaintea lor o barieră
ce părea de netrecut, în timp ce la miazăzi un munte stâncos le oprea
înaintarea. Deodată, ei au văzut în depărtare armuri strălucitoare și care în
mișcare, ce trădau avangarda unei mari oștiri. Pe măsură ce forța aceasta se
apropia, oștile Egiptului au fost văzute în acțiunea lor de urmărire. Groaza a
umplut inimile izraeliților. Unii strigau către Domnul, dar cea mai mare parte
alergau la Moise cu plângerile lor: „Nu erau oare morminte în Egipt, ca să nu
mai fi fost nevoie să ne aduci să murim în pustie? Ce ne-ai făcut, de ne-ai
scos din Egipt? Nu-ți spuneam noi în Egipt: «Lasă-ne să slujim ca robi
egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi egiptenilor, decât să murim
în pustie»?” (Exod 14, 11-12.)
Moise s-a tulburat foarte mult văzând că poporul său dă pe față atât de
puțină credință în Dumnezeu, în ciuda faptului că în repetate rânduri fusese
martor la manifestarea puterii Sale spre binele lor. Cum puteau ei să-l
294