Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

rămânând în valea de la mijloc. Printr-un semnal de trâmbiță s-a vestit
tăcerea și apoi Iosua, în liniștea aceea profundă și în prezența acelei mari
adunări, stând lângă chivotul sfânt, a citit binecuvântările care aveau să vină
de pe urma ascultării de Legea lui Dumnezeu. Toate semințiile de pe
Garizim au răspuns cu amin. Apoi a citit blestemele și semințiile de pe Ebal
au rostit și ele aprobarea lor, mii și mii de glasuri unindu-se ca glasul unui
singur om, într-un răspuns solemn. A urmat apoi citirea Legii lui Dumnezeu
și a rânduielilor și drepturilor date lor prin Moise.
Israel primise Legea de pe Sinai direct din gura lui Dumnezeu, iar
preceptele ei sfinte, scrise cu însuși degetul Lui, mai erau încă păstrate în
chivotul Legii. Acum, au mai fost scrise o dată și toți puteau să le citească.
Toți aveau privilegiul să vadă personal condițiile legământului, pe temeiul
căruia puteau să rămână în stăpânirea țării Canaanului. Toți trebuia să arate
că-și însușeau condițiile legământului și să-și dea asentimentul față de
binecuvântările și blestemele care rezultau de pe urma ținerii sau lepădării
acestora. Legea nu numai că a fost scrisă pe pietrele monumentului ridicat,
dar a fost citită personal de Iosua, în auzul întregului Israel. Numai cu puține
săptămâni înainte, Moise dăduse poporului, sub formă de cuvântări, întreaga
carte a Deuteronomului, dar Iosua le-a citit acum Legea din nou.
Citirea Legii a fost ascultată nu numai de bărbații din Israel, dar și de
„femei și copii”, deoarece avea mare însemnătate ca și ei să-și cunoască
datoria. Cu privire la legile Lui, Dumnezeu îi poruncise lui Israel
următoarele: „Puneți-vă dar în inimă și în suflet aceste cuvinte pe care vi le
spun. Să le legați ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre și să fie
ca niște fruntarii între ochii voștri. Să înveți pe copiii voștri în ele și să le
vorbiți despre ele.... și atunci zilele voastre și zilele copiilor voștri, în țara pe
care Domnul a jurat părinților voștri că le-o va da, vor fi tot atât de multe cât
vor fi zilele cerurilor deasupra pământului”. (Deuteronom 11, 18-21.)
În fiecare al șaptelea an, întreaga Lege trebuia să fie citită în adunarea
542