Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

Cu inima rănită, profetul se ridică a doua zi ca să-l întâmpine pe
împăratul pornit pe căi greșite. Samuel nădăjduia că Saul, după o matură
chibzuință, va ajunge să-și recunoască păcatul și că, prin căință și umilință,
va intra din nou în harul lui Dumnezeu. Dar, după ce s-a făcut primul pas pe
calea neascultării, drumul devine ușor. Ajuns prin neascultare într-o stare de
decădere, Saul a venit înaintea lui Samuel cu o minciună pe buze. El
exclamă: „Fii binecuvântat de Domnul! Am păzit cuvântul Domnului!”
Sunetele care izbiră auzul profetului mustrau susținerea mincinoasă a
împăratului neascultător. La întrebarea directă: „Ce înseamnă behăitul acesta
de oi care ajunge la urechile mele, și mugetul acesta de boi pe care-l aud?”,
Saul răspunse: „Le-am adus de la amaleciți pentru că poporul a cruțat oile
cele mai bune și boii cei mai buni ca să-i jertfească Domnului, Dumnezeului
tău; iar pe celelalte le-am nimicit cu desăvârșire”. Poporul ascultase de
directivele lui Saul; dar pentru a se apăra, el era gata să arunce asupra lor
păcatul neascultării sale.
Solia privitoare la lepădarea lui Saul provoca o durere de negrăit inimii
lui Samuel. Solia trebuia să fie rostită în fața întregii oștiri a lui Israel, când
ea era plină de mândrie și de triumfala cucerire a victoriei pe care o atribuia
geniului militar al împăratului, deoarece Saul nu unise succesul lui Israel în
această bătălie cu Dumnezeu; dar, când a văzut dovada răzvrătirii lui Saul,
profetul a fost umplut de indignare, pentru că acela care fusese atât de mult
favorizat de Dumnezeu ajunsese să calce porunca Cerului și să-l ducă pe
Israel la păcat. Samuel nu s-a lăsat înșelat de cuvântarea împăratului. În
durere amestecată cu indignare, el a spus: „Stai și-ți voi spune ce mi-a spus
Domnul astă-noapte: «Când erai mic în ochii tăi, n-ai ajuns tu căpetenia
semințiilor lui Israel și nu te-a uns Domnul ca să fii împărat peste Israel?»”
El i-a repetat porunca Domnului cu privire la Amalec și a întrebat care era
cauza neascultării împăratului.
689