Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

cercetările pe care împăratul le-a făcut în continuare au dovedit
corectitudinea raportului său. În toată împărăția, Iosif era singurul om dăruit
cu înțelepciune care să arate primejdia ce amenința împărăția, cum și cu
pregătirea necesară pentru a-i face față; iar împăratul era convins că el era cel
mai bine calificat să execute planurile pe care le propusese. Era clar faptul că
o putere divină era cu el și că nu era nimeni printre slujbașii de stat ai
împărăției așa de bine calificat ca să conducă problemele națiunii în acest
timp de criză. Faptul că era evreu și sclav era de mică importanță, când în
cumpănă era pusă înțelepciunea evidentă și judecata lui sănătoasă. „Am
putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui
Dumnezeu?” (Versetul 38), le spuse împăratul sfetnicilor săi.
S-a hotărât atunci numirea și lui Iosif i s-a adus la cunoștință vestea
uimitoare: „Fiindcă Dumnezeu ți-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu
este nimeni atât de priceput și atât de înțelept ca tine. Te pun mai mare peste
casa mea, și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul
meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine”. (Versetul 39-40.) Împăratul
a procedat apoi la învestirea lui Iosif cu însemnele înaltei sale slujbe.
„Faraon și-a scos inelul din deget, și l-a pus în degetul lui Iosif, l-a îmbrăcat
cu haine de in subțire, și i-a pus un lanț de aur la gât. L-a suit în carul care
venea după al lui și strigau înaintea lui: «În genunchi».” (Versetul 42-43.)
„L-a pus domn peste casa lui, și dregătorul tuturor averilor lui, ca să
lege după plac pe domnitorii lui, și să învețe pe bătrânii lui înțelepciunea”.
(Psalmii 105, 21-22.) Din închisoare, Iosif a fost înălțat ca domn peste toată
țara Egiptului. Era o poziție de cea mai înaltă cinste și totuși înconjurată de
greutăți și primejdii. Nimeni nu poate să stea pe înălțime și să nu se afle în
primejdie. După cum furtuna lasă neatinsă floarea umilă din vale, în timp ce
dezrădăcinează copacul falnic din vârful muntelui, tot astfel aceia care și-au
păstrat integritatea în vreme ce au trăit o viață umilă pot fi târâți până în
adâncul prăpastiei de către ispitele ce însoțesc succesul și onorurile lumești.
Dar caracterul lui Iosif a trecut cu bine încercarea, atât în vreme de necazuri,
225