Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

să simtă pierderea aceasta atât de dureros ca Moise. Moartea lui Aaron i-a
amintit cu putere lui Moise că și moartea lui era aproape; dar, oricât de scurtă
ar mai fi fost rămânerea lui pe pământ, el a simțit cu putere pierderea
tovarășului său nedezlipit -- singurul care împărtășise cu el atâția ani
bucuriile și durerile, nădejdile și temerile sale. De acum înainte, Moise
trebuia să lucreze singur; dar știa că Dumnezeu este prietenul său și pe El s-a
sprijinit cu atât mai mult.
Curând după ce au părăsit muntele Hor, izraeliții au suferit o înfrângere
în lupta cu Arad, unul dintre domnitorii canaaniților. Dar, când au căutat cu
toată inima sprijinul lui Dumnezeu, li s-a dat ajutor și vrăjmașii lor au fost
înfrânți. În loc ca biruința aceasta să le insufle recunoștință și să-l facă pe
popor să simtă cât de mult depindea de Dumnezeu, aceasta i-a făcut să se
îngâmfe și să fie încrezuți. Curând au căzut în vechile lor obiceiuri de a
murmura. Acum erau nemulțumiți deoarece oștirilor lui Israel nu li se
îngăduise să înainteze spre Canaan imediat după răzvrătirea lor, la auzul
veștilor aduse de iscoade cu aproape patruzeci de ani în urmă. Ei considerau
îndelungata lor rămânere în pustie o zadarnică amânare și erau de părere că
și atunci i-ar fi putut înfrânge tot așa de lesne pe vrăjmașii lor ca și acum.
În timp ce își urmau călătoria spre miazăzi, drumul lor trecea printr-o
vale fierbinte, nisipoasă, lipsită de orice umbră și de orice plantă. Drumul
părea lung și greu și ei sufereau de oboseală și sete. Din nou n-au fost în
stare să suporte încercarea credinței și a răbdării. Prin faptul că priveau
mereu la partea întunecoasă a experienței lor, ei se despărțeau mai mult și tot
mai mult de Dumnezeu. Ei pierduseră din vedere faptul că, dacă n-ar fi
murmurat atunci când n-au mai avut apă la Cadeș, ar fi fost cruțați de drumul
în jurul Edomului. Dumnezeu avusese planuri mai bune pentru ei. Inimile lor
ar fi trebuit să fie pline de recunoștință față de Acela care pedepsise atât de
blând păcatele lor. În loc de a face acest lucru, ei își închipuiau că, dacă
Dumnezeu și Moise nu s-ar fi împotrivit, ei ar fi fost până acum stăpâni pe
pământul făgăduit. După ce au intrat singuri în greutăți, făcându-și singuri
461