Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

lupte. Ahitofel știa bine că situația lui David era departe de a fi
deznădăjduită. O mare parte din popor îi era încă credincioasă; era înconjurat
de ostași încercați care erau credincioși împăratului, iar oastea era comandată
de generali iscusiți. Ahitofel știa că, după prima izbucnire de entuziasm în
favoarea noului împărat, va veni o reacție. Dacă răscoala dădea greș,
Absalom ar fi putut să se împace cu tatăl său; atunci Ahitofel, ca sfetnic
principal, ar fi fost socotit ca fiind primul vinovat de rebeliune; asupra lui
urma să cadă pedeapsa cea mai grea. Pentru ca să-l împiedice pe Absalom să
renunțe, Ahitofel l-a sfătuit să facă un lucru care, în ochii mulțimii, ar fi făcut
împăcarea imposibilă. Cu iscusință satanică, acest bărbat de stat, viclean și
imoral, l-a îndemnat pe Absalom să adauge crima incestului la aceea a
rebeliunii. În văzul întregului Israel, trebuia să intre la țiitoarele tatălui său,
potrivit cu obiceiul națiunilor orientale, declarând în felul acesta că a urmat
la tronul tatălui său. Iar Absalom a împlinit ticălosul lui plan. Astfel s-a
realizat Cuvântul lui Dumnezeu, rostit față de David prin gura profetului:
„Iată, din casa ta voi ridica nenorocirea împotriva ta și voi lua sub ochii tăi
pe nevestele tale și le voi da altuia.... Căci ai lucrat pe ascuns; Eu însă voi
face lucrul acesta în fața întregului Israel și în fața soarelui”. (2 Samuel 12,
11.12.) Nu se poate spune că Dumnezeu a dat îndemnul pentru aceste fapte
nelegiuite; dar, din cauza păcatului lui David, El nu și-a mai folosit puterea
pentru a le opri.
Ahitofel era prețuit foarte mult pentru înțelepciunea lui, dar era lipsit de
lumina care vine de la Dumnezeu. „Începutul înțelepciunii este frica de
Domnul” (Proverbe 9, 10) și pe aceasta Ahitofel nu o avea, căci altfel nu ar fi
ajuns să-și asigure succesul trădării prin incest. Oamenii cu inima stricată
uneltesc nelegiuiri, ca și cum n-ar fi o Providență atotcârmuitoare care să le
strice planurile; dar „Cel ce șede în ceruri râde, Domnul Își bate joc de ei”.
(Psalmii 2, 4.) Domnul zice: „Pentru că n-au iubit sfaturile Mele, și au
nesocotit toate mustrările Mele; de aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor
și se vor sătura cu sfaturile lor. Căci împotrivirea proștilor îi ucide, și liniștea
nebunilor îi pierde”. (Proverbe 1, 30-32.)
806