Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

„Prin credință Noe, când a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri
care încă nu se vedeau, și plin de o teamă sfântă a făcut un chivot ca să-și
scape casa; prin ea, el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii
care se capătă prin credință”. (Evrei 11, 7.) În timp ce Noe adresa lumii
soliile sale de avertizare, faptele sale mărturiseau despre sinceritatea lui. Așa
se face că credința lui a fost adusă la desăvârșire și pusă în evidență. El a dat
lumii un exemplu, crezând exact ceea ce spune Dumnezeu. El a investit în
corabie tot ce avea. În timp ce a început să construiască acea corabie imensă
pe uscat, mulțimile au venit din toate părțile să vadă priveliștea aceea
curioasă și să asculte cuvintele călduroase și stăruitoare ale neobișnuitului
predicator. Fiecare lovitură dată pentru construcția corăbiei era o mărturie
pentru popor.
La început se părea că mulți primesc avertizarea; și totuși ei nu s-au
întors la Dumnezeu cu o adevărată pocăință. Nu erau dispuși să renunțe la
păcatele lor. În decursul timpului ce a trecut până la venirea potopului,
credința lor a fost pusă la probă și ei au dat greș în a suporta încercarea.
Copleșiți de necredința ce se întindea tot mai mult, în cele din urmă s-au
alăturat vechilor lor prieteni în respingerea solemnei avertizări. Unii erau pe
deplin convinși și ar fi dat ascultare cuvintelor de avertizare; dar au fost atât
de mulți aceia care luau lucrurile în râs și în bătaie de joc, încât ei s-au
molipsit de același spirit, rezistând invitațiilor milei și, în curând, au fost
printre cei mai îndrăzneți și cei mai obraznici batjocoritori; căci nimeni nu
este atât de dârz și nu se afundă mai adânc în păcat, ca aceia care au avut
odată lumina, dar care au rezistat convingerilor date de Duhul lui Dumnezeu.
Nu toți oamenii din generația aceea au fost idolatri, în deplinul înțeles
al cuvântului. Mulți mărturiseau a fi închinători ai lui Dumnezeu. Ei
pretindeau că idolii lor erau reprezentări ale Divinității și că prin ei poporul
putea ajunge la o mai clară înțelegere a Ființei divine. Această clasă de
oameni era în fruntea celor care respingeau propovăduirea lui Noe. În
84