Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

neputincios, având dureri puternice, dar cu toate acestea nu slăbea din
strânsoare pe cel prins. Pocăit cu totul și zdrobit, el se agăță de înger: „a
plâns și s-a rugat de el” (Osea 12, 4), cerând să fie binecuvântat. El trebuia să
aibă asigurarea că păcatul său a fost iertat. Durerea fizică nu era suficientă ca
să abată mintea sa de la acest țel. Hotărârea sa devenea tot mai puternică,
credința tot mai vie și mai stăruitoare, până la capăt. Îngerul a încercat să Se
elibereze; El a zis: „Lasă-Mă să plec, căci se revarsă zorile”. Dar Iacov a
răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta”. (Geneza 32,
26.) Dacă atitudinea aceasta ar fi fost o încredere îngâmfată și obraznică,
Iacov ar fi fost nimicit pe loc; dar din partea lui se dădu pe față încrederea
unuia care își mărturisise nevrednicia și care totuși se sprijinea pe
credincioșia unui Dumnezeu care Își păstra legământul.
Iacov „s-a luptat cu îngerul, și a fost biruitor”. (Osea 12, 4.) Cu
umilință, pocăință și predare de sine, acest om păcătos și supus greșelii a
biruit în lupta cu Maiestatea cerului. El și-a întărit încrederea sa tremurândă
în făgăduințele lui Dumnezeu, iar mâna Iubirii infinite nu putea să întoarcă
spatele cerinței celui păcătos.
Greșeala care îl făcuse pe Iacov să păcătuiască, obținând prin
înșelăciune dreptul de întâi născut, sta acum în mod clar înaintea sa. El nu
avusese încredere în făgăduințele lui Dumnezeu, ci căutase ca prin eforturile
sale proprii să realizeze ceea ce Dumnezeu ar fi împlinit la timpul său și pe
căile Sale. Ca o dovadă că fusese iertat, numele său a fost schimbat din unul
care îi reamintea de păcatul său, în altul care comemora biruința sa. „Numele
tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (cel ce luptă cu Dumnezeu);
căci ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii, și ai fost biruitor”. (Geneza 32,
28.)
Iacov a primit binecuvântarea după care tânjea sufletul său. Păcatul
său, ca intrigant și înșelător, fusese iertat. Criza vieții sale trecuse. Îndoiala,
deznădejdea și remușcarea îi amărâseră existența, dar acum totul era
200