Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

pregătit să se poarte cu grijă părintească față de toți aceia care aveau nevoie
de ajutorul său.
Omul s-ar fi dispensat de acea lungă perioadă de muncă și rămânere în
obscuritate, socotind-o ca o mare pierdere de timp. Dar Înțelepciunea Infinită
l-a chemat pe cel care avea să devină cârmuitorul poporului Său să petreacă
patruzeci de ani, îndeplinind lucrarea umilă a unui păstor. Deprinderile astfel
dezvoltate, și anume de a purta de grijă, de a se lepăda de sine și de a se
îngriji cu blândețe de turma sa, aveau să-l pregătească să devină păstorul plin
de milă și îndelung răbdător al lui Israel. Nici un avantaj, pe care educația
sau cultura omenească îl putea da, nu putea înlocui această experiență.
Moise învățase multe lucruri de care trebuia să se dezvețe. Influențele
care-l înconjuraseră în Egipt -- iubirea mamei sale adoptive, poziția sa înaltă
ca nepot al împăratului, risipa în toate privințele, rafinamentul, subtilitățile și
misticismul unei religii false, splendoarea închinării idolatre, măreția
solemnă a arhitecturii și sculpturii -- toate acestea lăsaseră urme adânci
asupra minții sale în dezvoltare și, într-o măsură oarecare, modelaseră
obiceiurile și caracterul său. Timpul, schimbarea condițiilor și a locului și
comuniunea cu Dumnezeu puteau să îndepărteze aceste influențe. Din partea
lui Moise însuși se cerea o luptă ca, pentru propria sa viață, să lepede ce era
greșit și să accepte adevărul, dar Dumnezeu avea să fie ajutorul său atunci
când lupta avea să fie prea grea pentru puterea omenească.
În toți aceia care sunt aleși să aducă la îndeplinire o lucrare pentru
Dumnezeu se vede elementul omenesc. Cu toate acestea, ei nu sunt oameni
care să aibă un caracter și obiceiuri stereotipe și care să fie mulțumiți să
rămână în starea aceea. Ei doresc cu înfocare să primească înțelepciune de la
Dumnezeu și să învețe să lucreze pentru El. Apostolul spune: „Dacă vreunuia
dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor
cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată”. (Iacov 1, 5.) Dar
Dumnezeu nu va da oamenilor lumina dumnezeiască atâta vreme cât ei sunt
257