Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

că Moise profitase de pe urma lor. Dacă aveau să admită că Core și gruparea
lui greșiseră, iar Moise a avut dreptate, atunci ar fi fost obligați să primească
drept cuvânt al lui Dumnezeu sentința că trebuia să moară în pustie. Dar nu
erau dispuși să se supună acestei hotărâri și au încercat să creadă că Moise i-
a înșelat. Ei au nutrit speranța că era pe cale să se stabilească o nouă ordine a
lucrurilor, în care lauda avea să înlocuiască mustrarea și o viață ușoară urma
să ia locul neliniștii și conflictului. Oamenii care pieriseră le spuseseră
cuvinte lingușitoare și pretinseseră că au față de ei mare interes și iubire, iar
poporul a tras concluzia că Core și tovarășii lui au fost oameni buni și că
Moise fusese, prin anumite mijloace, cauza nimicirii lor.
Nu este posibilă pentru oameni o mai mare insultă la adresa lui
Dumnezeu decât aceea de a disprețui și respinge mijloacele pe care El
dorește să le folosească pentru mântuirea lor. Izraeliții nu numai că făcuseră
acest lucru, dar plănuiseră să-l omoare atât pe Moise, cât și pe Aaron. Și cu
toate acestea, ei n-au simțit nevoia de a căuta iertarea lui Dumnezeu pentru
păcatul lor întristător. Acea noapte a încercării n-a fost petrecută în pocăință
și mărturisire, ci în născocirea unui mod de a se opune dovezilor ce îi arătau
a fi cei mai mari păcătoși. Ei nutreau încă ură față de oamenii aleși de
Dumnezeu și s-au hotărât să se opună autorității lor. Satan era prezent ca să
le pervertească judecata și să-i ducă la nimicire, ca pe niște orbi.
Tot Israelul fugise speriat la strigătul păcătoșilor ce coborau de vii în
locuința morților, căci își ziceau: „Să fugim ca să nu ne înghită pământul”.
Dar, „a doua zi, toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise
și a lui Aaron, zicând: «Voi ați omorât pe poporul Domnului»”. Ei erau gata
să treacă la acte de violență împotriva conducătorilor lor credincioși și plini
de sacrificiu de sine.
Manifestarea puterii divine a fost văzută în norul de deasupra cortului
întâlnirii și din nor o voce le-a vorbit lui Moise și Aaron, spunând: „Dați-vă
la o parte din mijlocul acestei adunări și-i voi topi într-o clipă”.
431