Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

Starea sufletească a poporului înlesnea planurile lui Core. În
amărăciunea dezamăgirii, vechile îndoieli, gelozia și ura au revenit și au fost
îndreptate plângeri din nou împotriva răbdătorului lor conducător. Izraeliții
pierdeau întruna din vedere faptul că se aflau sub călăuzire divină. Ei uitau
că Îngerul legământului era Conducătorul lor nevăzut, că, învăluită în stâlpul
de nor, prezența Domnului Hristos mergea înaintea lor și că Moise primea de
la El toate îndrumările.
Ei nu erau dispuși să se supună sentinței teribile care spunea că trebuie
să moară în pustie și, de aceea, erau gata să se agațe de orice pretext pentru a
crede că nu Dumnezeu, ci Moise era acela care îi conducea și care le-a
hotărât soarta. Străduințele cele mai bune ale celui mai blând om de pe
suprafața pământului n-au putut să potolească răzvrătirea acestui popor; și,
cu toate că semnele dezaprobării lui Dumnezeu față de stricăciunea lor de
mai înainte le stăteau încă în față -- dovadă rândurile lor rărite și prin
numărul celor ce lipseau, ei n-au pus la inimă lecția aceasta. Din nou au fost
biruiți de ispită.
Viața umilă de păstor a lui Moise fusese mult mai liniștită și mai
fericită decât poziția sa actuală de conducător al acestei mari mulțimi, cu un
spirit atât de turbulent. Și totuși, Moise nu a îndrăznit să aleagă. În locul
toiagului de păstor, i s-a dat un toiag al puterii, pe care nu-l putea lăsa din
mână până când Dumnezeu nu-l elibera de povara răspunderii.
Acela care citește tainele tuturor inimilor știa ceea ce urmăreau Core și
cei ce i se alăturaseră și i-a dat poporului Său avertizări și sfaturi care să-l
facă în stare să scape de înșelăciunea acestor uneltitori de rele. Ei văzuseră
judecata lui Dumnezeu căzând asupra Mariei, din cauza geloziei și
murmurării împotriva lui Moise. Domnul declarase că Moise era mai mare
decât un profet. „Cu el vorbesc gură către gură”. „De aceea”, a adăugat El,
„pentru ce nu v-ați temut să vorbiți împotriva robului Meu Moise?” (Numeri
12, 8.) Instrucțiunile acestea nu erau date numai pentru Aaron și Maria, ci
424