Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

Stările acestea din jurul lor au avut o înrâurire întinătoare asupra
israeliților. Inima lor s-a deprins cu gânduri murdare, care s-au întins curând
prin toată tabăra; viața de huzur și lenevie a avut asupra lor o înrâurire
stricăcioasă. Aproape fără să-și dea seama, s-au îndepărtat de Dumnezeu și
au ajuns într-o stare în care au devenit o pradă ușoară pentru ispită. În timp
ce se aflau în tabără la Iordan, Moise a luat măsuri pentru cucerirea
Canaanului. Marele conducător era prins cu totul de lucrarea aceasta; dar
pentru popor, timpul acesta lipsit de griji, în așteptare, a ajuns să fie peste
măsură de ispititor și, nu peste multe săptămâni, viața lor ajunse să fie
mânjită de grozave rătăciri de la calea virtuții și credincioșiei. La început, au
fost numai puține legături între izraeliți și vecinii lor păgâni; după un timp
însă, au început să se strecoare în tabără femei madianite. Înfățișarea lor nu
era bătătoare la ochi, iar planurile lor au fost săvârșite atât de pe ascuns, încât
atenția lui Moise nu a fost atrasă de lucrul acesta. Femeile acestea aveau de
gând ca, prin legătura lor cu izraeliții, să-i ducă la călcarea Legii lui
Dumnezeu, să le îndrepte mintea la obiceiurile și apucăturile păgânești și să-i
momească la idolatrie. Gândurile acestea au fost ținute ascunse cu grijă sub
haina prieteniei, așa încât n-au fost privite cu bănuială nici de
supraveghetorii poporului.
La îndemnurile lui Balaam, împăratul Moabului a pus la cale o mare
petrecere în cinstea zeilor lor și i-a dat în grijă lui Balaam să-i determine pe
izraeliți să ia și ei parte. Întrucât era privit de ei ca profet al lui Dumnezeu,
nu i-a fost greu să-și aducă la îndeplinire planul. O mare parte din popor s-a
dus cu el să vadă sărbătorile. S-au încumetat să umble pe calea oprită și s-au
prins în lațul lui Satana. Ademeniți de muzică și de jocuri, ațâțați de
frumusețea vestalelor păgâne, s-au lepădat de credincioșia lor față de
Dumnezeu. Îndată ce au luat parte la ospăț și veselie, mintea li s-a întunecat
când au băut vin și lanțurile stăpânirii de sine au fost rupte. Pornirile firești
au ajuns să-i stăpânească și, o dată ce conștiința li s-a mânjit prin aceste fapte
de destrăbălare, s-au lăsat înduplecați și să se închine înaintea idolilor. Au
adus jertfe pe altarele păgânești și au luat parte la cele mai înjositoare
490