Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

ismaeliților. Când Iosif i-a văzut pe frații săi plecându-se și închinându-se
înaintea lui, și-a adus aminte de visurile sale și scenele din trecut i-au apărut
înainte. Cercetând grupul, ochiul său ager a descoperit că Beniamin nu era cu
ei. Să fi căzut oare și el victimă cruzimii acestor oameni sălbatici? El s-a
hotărât să afle adevărul. „Voi sunteți iscoade”, le-a spus el aspru, „ați venit
numai ca să cercetați locurile slabe ale țării”. (Versetul 9.)
„Nu, domnul meu”, au răspuns ei, „robii tăi au venit să cumpere hrană.
Noi toți suntem fiii aceluiași om; suntem oameni de treabă, robii tăI nu sunt
iscoade”. (Versetul 10-11.) El dorea să afle dacă ei mai au același spirit
îngâmfat ca pe vremuri, când era cu ei; și, de asemenea, să obțină de la ei
informații cu privire la căminul lor; el mai știa însă cât de neadevărate ar fi
putut fi declarațiile lor. El a repetat acuzația și ei au răspuns: „Noi, robii tăi,
suntem doisprezece frați, fii ai aceluiași om, din țara Canaan; și iată, cel mai
tânăr este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este în viață”. (Versetul13.)
Făcându-se că se îndoiește de faptul că cele ce spun ei sunt vrednice de
încredere și că îi consideră încă niște iscoade, guvernatorul declară că-i va
pune la încercare, cerându-le să rămână în Egipt, până când unul dintre ei se
va duce să-l aducă pe fratele lor mai tânăr. Dacă nu erau de acord cu acest
lucru, atunci aveau să fie tratați ca iscoade. Dar fiii lui Iacov nu puteau
consimți la un astfel de aranjament, deoarece timpul necesar pentru a-l aduce
la îndeplinire ar fi făcut ca familiile lor să sufere din lipsă de hrană; și care
dintre ei ar fi pornit singur la drum, lăsându-i pe frații săi în închisoare? Cum
ar fi putut acesta să dea ochi cu tatăl său, în astfel de împrejurări? Se părea că
ei aveau ori să fie dați morții, ori să fie făcuți sclavi; iar dacă Beniamin avea
să fie adus, era adus numai ca să împărtășească soarta lor. De aceea, ei au
hotărât să rămână și să sufere mai degrabă împreună decât să aducă un necaz
în plus tatălui lor, prin pierderea și a singurului fiu ce îi mai rămăsese. Astfel,
ei au fost aruncați în temniță, unde au rămas trei zile.
În timpul anilor care au trecut de la data când Iosif a fost despărțit de
229