Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

străduința de a-L înfățișa pe Dumnezeu prin lucruri materiale, mintea lor a
ajuns oarbă față de maiestatea și puterea Lui; ei au încetat să-și mai dea
seama de sfințenia caracterului Său sau de natura sfântă și neschimbătoare a
cerințelor Lui. Cum păcatul s-a generalizat, el a ajuns să li se pară din ce în
ce mai puțin păcătos, iar în cele din urmă au declarat că Legea divină nu mai
era în vigoare nicidecum; că era contrar caracterului lui Dumnezeu să
pedepsească fărădelegea; ei au negat faptul că judecățile Lui aveau să cadă
asupra pământului. Dacă oamenii din generația aceea ar fi ascultat de Legea
divină, ei ar fi recunoscut vocea lui Dumnezeu în avertizările slujitorului
Său; dar mintea lor a fost așa de orbită de respingerea luminii, încât au ajuns
să creadă că în adevăr solia lui Noe era o înșelăciune.
De partea adevărului nu se găsea mulțimea sau majoritatea. Lumea se
aliase contra dreptății și Legii lui Dumnezeu, iar Noe era privit ca fanatic.
Când a ispitit-o pe Eva ca să nu asculte de Dumnezeu, Satana i-a zis:
„Hotărât, că nu veți muri”. (Geneza 3, 4.) Bărbați de seamă, oameni onorați
și înțelepți ai lumii au repetat același lucru. „Amenințările lui Dumnezeu”, au
spus ei, „au ca scop numai să vă intimideze și nu se vor împlini niciodată. Nu
trebuie să vă speriați. Un asemenea eveniment, cum este nimicirea lumii de
către Dumnezeu, care a făcut-o, și pedepsirea ființelor pe care El le-a creat,
nu se va întâmpla niciodată. Fiți liniștiți și nu vă temeți. Noe este un mare
fanatic.” Lumea petrecea pe seama nebuniei bătrânului fără minte. În loc săși
umilească inima înaintea lui Dumnezeu, ei au stăruit în neascultarea și
nelegiuirea lor, ca și când Dumnezeu nu le-ar fi vorbit prin servul Său.
Dar Noe a stat ca o stâncă în mijlocul furtunii. Înconjurat de batjocura
și râsul poporului, el s-a distins prin integritatea lui sfântă și prin credincioșia
lui nezdruncinată. Cuvintele sale erau însoțite de putere, căci vocea lui
Dumnezeu era cea care se adresa omului prin servul Său. Legătura cu
Dumnezeu l-a făcut puternic în tăria puterii infinite, în timp ce, pentru o sută
douăzeci de ani, glasul lui solemn a sunat la urechile acelei generații,
vorbindu-le despre evenimente care, atât cât putea judeca înțelepciunea
85