Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

considerată ca ceva sacru. Prin această lege universală a popoarelor, se
asigura persoanei protecția împotriva violenței sau insultei. Ambasadorul
fiind un reprezentant al suveranului său, orice insultă ce i se aducea cerea o
pedeapsă neîntârziată. Amoniții, știind că insulta adusă lui Israel va fi
răzbunată cu siguranță, au făcut pregătiri pentru război. „Fiii lui Amon, au
văzut că se făcuseră urâți lui David, și Hanun și fiii lui Amon au trimis o mie
de talanți de argint să tocmească în slujba lor care și călăreți de la sirienii din
Mesopotamia și de la sirienii din Maaca și din Țoba. Au tocmit treizeci și
două de mii de care și pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care
au venit și au tăbărât înaintea Medebei. Fiii lui Amon s-au strâns din cetățile
lor și au mers la luptă”. (1 Cronici 19, 6.7.13.)
Era într-adevăr o alianță uriașă. Locuitorii ținutului dintre Eufrat și
Marea Mediterană se aliaseră cu amoniții. Partea de miazănoapte și de răsărit
a Canaanului era înconjurată de vrăjmași înarmați, uniți pentru a zdrobi
împărăția lui Israel.
Evreii nu au așteptat ca țara lor să fie invadată. Oștile lor, sub comanda
lui Ioab, au trecut Iordanul și au înaintat către capitala amoniților. În timp ce
comandantul evreu își conducea oastea către câmpul de bătaie, căuta să o
îmbărbăteze pentru luptă, zicând: „Fii tare, și să ne îmbărbătăm pentru
poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru și Domnul să facă ce va
crede”. Oștile unite ale aliaților au fost înfrânte în cea dintâi luptă. Dar n-au
fost bucuroși să stea liniștiți și, în anul următor, au reluat războiul. Împăratul
Siriei și-a adunat oștile, amenințând pe Israel cu oștirea sa cea mare. Dânduși
seama cât de multe depindeau de această bătălie, David însuși conduse
lupta și, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, a adus o înfrângere atât de gravă
aliaților, încât sirienii din Liban până la Eufrat nu numai că au încetat
războiul, dar au devenit chiar tributari lui Israel. David a dus război
împotriva amoniților, până ce au căzut cetățuile lor și întregul ținut a ajuns
sub stăpânirea lui Israel.
779