Patriarhi şi profeţi - Ellen G. White

Dumnezeu ca și când s-ar fi angajat realmente în afacerile respective. Pentru
a păstra cu sfințenie Sabatul, trebuie să nu îngăduim nici chiar minții noastre
să se ocupe de lucrurile cu caracter vremelnic. Porunca cuprinde tot ceea ce
se află înăuntrul porților casei noastre. Cei ce locuiesc în familie trebuie să
lase la o parte preocupările lor vremelnice în timpul orelor sacre. Toți trebuie
să se unească în a-L onora pe Dumnezeu printr-o slujire de bună voie în ziua
Sa cea sfântă.
„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele
în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău”. (Exod 20, 12.)
Părinții sunt îndreptățiți astfel la o dragoste și un respect cum nu este
dat nimănui altcuiva să aibă. Dumnezeu Însuși, care a așezat asupra lor o
responsabilitate pentru sufletele încredințate grijii lor, a poruncit ca, în anii
de la început ai vieții, părinții să țină locul lui Dumnezeu pentru copiii lor.
Iar acela care respinge autoritatea îndreptățită a părinților săi respinge
autoritatea lui Dumnezeu. Porunca a cincea cere din partea copiilor nu numai
să dea respect, supunere și ascultare părinților lor, ci de asemenea să le dea
dragostea și amabilitatea lor, să le ușureze poverile, să le apere prestigiul, săi
ajute și să-i mângâie la bătrânețe. Ea încurajează respectul față de slujitorii
lui Dumnezeu și față de conducători și de toți aceia cărora Dumnezeu le-a
dat să aibă autoritate.
„Aceasta”, spune apostolul, „este cea dintâi poruncă însoțită de o
făgăduință”. (Efeseni 6, 2.) Pentru Israel, care aștepta să intre în curând în
Canaan, celui ascultător îi era dată făgăduința că va avea o viață lungă în țara
aceea bună; dar ea avea o însemnătate mult mai largă, cuprinzând tot Israelul
lui Dumnezeu, făgăduind viața veșnică pe pământ, atunci când acesta va fi
eliberat de blestemul păcatului.
„Să nu ucizi”. (Exod 20, 13.)
321