Buletinul "Muzeului limbei române"

KAK.ŞEK0TII 115
Chiar Spiridou Gopcevic l ), care în scrierile sale referitoare
la Albania, în afară de Albanezi, nu vedea decât numai
Sârbi, trecând prin Cavaia şi Berat, a trebuit să mărturisească
că în primul oraş locuesc 800 de Români, în ultimul
3000, ceea ce desigur nu reprezintă numărul lor adevărat.
Vezi acum cele spuse şi de Baldacci la p. 82 din această lucrare.
Fără a exagera numărul Românilor din Albania, după
calculele mele, ei reprezintă un număr de cel puţin 60.000
locuitori. Dacă Weigand dedea 9.000 locuitori pentru Berat,
dacă Coriţa are 4.000 de Români, dacă astăzi se ştie că
elementul creştin din oraşele Tirana, Durazzo, Fearica,
Premeti se alcătueşte aproape numai de Aromâni, atunci
nu vom exagera socotind 25.000 locuitori numai pentru oraşele
din Albania. Restul îl formează Fărşeroţii din Muzachia,
Ciameria, ţinutul Premeti, etc.
Numărul lor exact nu se poate cunoaşte, după cum nu
se poate şti nici numărul Albanezilor. O statistică bună
se poate face în ţările occidentale, nu însă în Albania, în
care o bună parte din locuitori sânt lipsiţi de nufuz (actul
de naştere). Poate acum, după ce s'a introdus codul civil, se
va putea ajunge ca să se ştie mai precis câţi locuitori se
găsesc în întreaga Albanie.
Grecii trebue să reprezinte un număr de cel puţin 20.000
locuitori; Bulgarii cu Ţiganii vreo 10.000 locuitori. în afară de
aceştia, trebue socotiţi şi 10.000 de streini de alt neam. Peste
tot, numărul minorităţilor din Albania ar fi de 100.000.
Scăzând pe toţi aceştia din totalul de 833.618, cât reprezintă
toată populaţiunea din Albania, Albanezi curaţi
rămân 733.618.
La aceştia s'ar mai putea adaogă încă 6.109 Albanezi
refugiaţi din Serbia, Grecia şi Turcia, colonizaţi în ţinuturile
din Durazzo, Cavaia, Luşnia şi Fearica 2 ).
SPIRIDOK GOPCEVIC, Vas Furstentum Albanien, seine V ergangenheitt
ethnographischen Verhăltnisse, politische Lage und Aussichten fur die Zukunft
Berlin, 1914, p. 301.
') Cf. Shqipria me 1927, p. CXXXIII sqq.