Buletinul "Muzeului limbei române"

PE MARGINEA CĂRŢILOR III 521
cei înghiţiţi de Slavi în Carpaţii nordici ştim ceva mai puţin ;
despre Slavii desnaţionalizaţi în România de azi avem
cunoştinţele cele mai imperfecte. Şi totuşi, numărul lor
trebue să fi fost mare, judecând mai ales după urmele lăsate
în toponimie şi în dialectul dacoromân. Pentruca aceşti
Slavi—numeroşi — să-şi fi pierdut naţionalitatea, trebue ca
Românii să fi fost şl mai numeroşi decât ei în nordul Dunării.
Dacă Dacoromânii ar fi emigrat, cum cred Roeslerianii,
din sudul Dunării, în număr atât de mare încât să
covârşească pe Slavi, ar trebui să găsim vreo urmă istorică
despre această mişcare a lor — ceea ce nu este cazul. Dacă
ei ar fi venit, cum crede Skok, ca o populaţie bilinguă,
într'o regiune împănată cu Slavi, desnaţionalizarea Slavilor
ar fi şi mai neînţeleasă.
Dimba română este fără îndoială puternic influenţată
de limba slavă, dar această influenţă e departe de a fi atât
de mare, încât să putem deduce din ea asupra unui
stadiu de bilinguism. Analogia dialectului istroromân, unde
de fapt avem bilinguism, cu însemnate modelări fonologice
şi morfologice după croăţeşte, ne arată că dialectul
dacoromân ar trebui să aibă cu totul altă înfăţişare, dacă
strămoşii noştri ar fi vorbit tot atât de bine slavoneşte ca
româneşte. Faptul că în România de azi, pe locurile unde
odinioară trăiau şi Slavi, au rămas, cu limba lor, Românii,
este, cred, cea mai lămurită dovadă, că nu Români
i au fost bilingui, ci Slavii, căci bilinguismul e considerat
de obiceiu ca stadiul premergător desnaţionalizării.
Dar chiar împrumuturile din ungureşte sânt lămuritoare
pentru raporturile slavo-române, deşi în alt sens decât
cel arătat de Skok. Influenţa limbei maghiare asupra celei
române devenise, mai ales în ultimele decenii ale veacului
trecut şi în cei dintâi ani ai acestui secol, în unele regiuni
din Ardeal, foarte puternică. Nu numai în tezaurul lexical
ci şl în pronunţare şi frazeologie. De un bilinguism însă
nici vorbă nu putea fi, nici chiar în regiunile cu populaţie
mixtă lomână-maghiară (decât doar în familiile câtorva
cărturari). Cel ce cunoaşte situaţia demografică din Ar-