Buletinul "Muzeului limbei române"

PE MA 1ÎGTXEA CĂRŢILOR III 495
carea e alta. Spre a putea arăta acest lucru e nevoie să
ştim că acelaşi rost stilistic ca „dracu" îl pot avea, în româneşte,
şi alte cuvinte.
înainte de toate sinonimul său naiba.: Cine naib'a pomenit...
Din copilă tinerea Nevastă cu voie rea? (Jarnik-
Bârseanu, Doine, 185). Ce naiba faci? Apoi sfântul (sfinţii)
1, au Dumnezeu : Dar ce Dumnezeu ? Par'c'a intrat în pământ
! (Creangă, Poveşti 24/4). Cum sfinţii poţi vorbi astfel ?
Două cuvinte care au o întrebuinţare deasă în această funcţiune
sânt -păcatele (păcatul) şi focul x ) : Să fie locul necurat...
sau ce păcatele să fie? (Marian, Tradiţii, 68). Ce focul,
bade, te ţine, De nu vii seara la mine? (Jarnik-Bârseanu,
Doine 237). Aromânii întrebuinţează cuvântul urgie: ţi
urgia ti aduse? (Comunicat de Th. Capidan). Foarte des
se întâlnesc, în graiul vulgar, întrebuinţate în acest fel,
cuvinte obscene, mai ales numele unor părţi ruşinoase ale
corpului, echivalentul cuvântului excrement, etc. în aceste
cazuri e foarte greu să ne imaginăm propoziţia completă
din care s'ar fi născut abreviaţia; ar trebui cel mult să
admitem că ele s'au născut prin analogie cu celelalte. Uneori
avem şi adjectivul amar în acest sens : Dacă frunza s'a
usca, Cine-amar ne-a cununa? (Jarnik-Bârseanu, Doine, 49).
După germanul „leider", care se întrebuinţează une-ori cu
această funcţie, Ardelenii au decalcat pe al lor durere (de ex.
El, durere ! n'a ştiut nimic).
De ce se aleg oare, spre a exprima mirarea, nerăbdarea,
ciuda, necazul, contrarietatea sau regretul, tocmai aceste
, cuvinte şi nu altele? Au oare ele, cu tot sensul lor di-
I ferit, o notă comună? De sigur. Toate, cele ce desem-
^ nează fiinţe supranaturale (Dumnezeu, dracul, naiba), cele
triviale, apoi „păcat" şi „foc", cuprind, pe lângă înţelesul
lor obicinuit, o foarte pronunţată notă afectivă. în faţa
neaşteptatului ne gândim la intervenţia puterii divine;
*) Şi la Unguri şi la Saşii din Ardeal : mt a tuzet cinlsz ? Was zum
Fcuer (sau in Sas Feuer sau in die Holle) macht du? Auzit în Bistriţa
Ardealului).