Buletinul "Muzeului limbei române"

FÂKSEKOTTT 193
văqqqă (vărnoaiă şi văioară) : tu munts qămânem tsintssasi,
căti văqqqă :.i sapti mes : în munţi rămânem cincişase
luni, câte odată şi şapte (Duşari) ; — divăqqqă (divărgară)
: s-nă videm divăqqqă : să ne vedem la anul (Imiştea,
Muz.).
rl: f
Ca rostire se identifică cu f din rn : — căfigu (cărliglu) :
n-agăqsii cafigu n dzeanâ, noi căfig s-atu no-avem i/VII ; —
agăfeau (agărleao) : s-anurdzeascâ S-agăfeU 5/VII; —spafă
(soarele): ninte z-da spafă: înainte de a da soarele (Pleasa) ;
no-avea dată nica spafă : nu dăduse încă soarele (Carbunara,
Muz.) ; —dzinifu (dzinirle) : va z-yină dzinifu anost :
o să vie ginerele nostru (Biglişti) : •— hăfâ (hărle) : avea
tute hăfâ: avea toate darurile (ib.) ; — stufu (sturlu) : era
stuf 11 a casilei : eră stâlpul casei (Biglişti).
rl : q
Caşi q din rn, apare rar. Eu l-am auzit numai în : doqu
(dorlu) : mi yo doqu : m'apucâ dorul (Libofşa, Muz.).
/ : t
Se pronunţă cu articulaţie velară ca în dialectul meglenit
v )
câtân „ţevi" 3/XXIII;—sw^/XXIIl;—atâsam (alăsam) ;
—calea (calea); — puqtset (puitsel) : greas ca un puqtset:
gras ca un purcel (Carbunara, Muz.) ; — lunea (lunea) : tunea
nă Iqqă (ib.) ; — sattsâ (saltă) pl. săts (săltă) : salcie pl. sălcii
(Bubulina, Muz.) ; — sculă (sculă) : vini di mi sculă : veni
şi mă deşteptă (ib.) ; — vitaqdi (Berat) ;— ptătitsă multă
(multă plătitsă) : găqu nu-i bun, ari multă ptătitsă : grâul
nu-i bun are multă plătită (ib.) ; — molt (multu) : nu
sidzu molt la noi : nu rămase multă vreme la noi (Libohova) ;
*) Meglenoromânii l, p. 135, § 59.
Dacorointiîiia VI 13