Buletinul "Muzeului limbei române"

FÂBŞEItOŢII
1R7
5/III cf. io III (însă şi: isă „ieşi" S/XVII) ; — iseta „ieşirea" :
tu iseta biseqicăleî: !a ieşirea din biserică 29/XVIII;— ise „ieşi"
etc; — agărse (agărşi): îşi uită 27 XVIII;—ase (aşi): căn
avdzâî ase, in sită le măcaqea : cănd am auzit aşa, mi s'a tăiat
pofta (Ciameria); ase z-bânedz : D-zeu să-ţi dea sănătate (Carbunara,
Muz.);—fiutsăn (putsăn) : kifieqă câtepu tsân—pişcă câte
puţin (Cipleaca, Muz.);—urdzăts (urdzâtsi), sg. tirdzâcă şi
urdz'ică (urdzăcă) : nedzim di adunam urdzăts : mergem
ca să strângem urzici (ib.). Tot la Românii din această
comună am auzit şi forma: cătsăn (catsăn) : o adun s-u
badz tu un cătsăn = o strângi şi o bagi într'o strachină.
în poziţie neaccentuată i ca şi i se pronunţă ca y :
ployă (ploaie) 7/XVII;—săqăye (saraie) „palat" 1 XVII;—
oyli (oile) 21 XVII ;•—doy (doi): fudziqă cu doy picuqaqi:
plecară cu doi păstori (Fracula, Muz.);— nov (noi) : nu
sidzu mott la noy : nu rămase mult la noi (Libofşa, Muz.) ;
vini dunoqă la noy.venl imediat la noi (Ciameria) ; —
cay (cai, cari) : cay vă spusexine v'a spus? (Levani, Muz.);
— oy (oi) : no-avem oy mulţi : nu avem oi multe (ib.) etc.
De asemenea avem în : suyiqă (şuiră)=flueră ;—soye, yasti
(soie) : nu stii tsi soye di om yasti : nu ştii ce fel (neam)
de om este (Devani, Muz.);—• yasi (iase) : nu yasi di zboq
dot : nu iese din cuvânt deloc (ib.);—zyafete (ziafete) : z-dusiqâ
la zyafete : s'au dus la petrecere (Imiştea) ; y atu fu
(iaturlu) : cl'imăm yatufu : am chemat doctorul (Pleasa).
După un element palatal i se pronunţă ca â : doilă (doil'i)
2/XVII; câlicaqă doilă: încălecară ambii 20XVII; — fionlă
(pcril'i) : aftaqi virat tsi -ponlâ il' dădea di fade : astfel de
vânt încât trântea la pământ pomii (Fracula, Muz.). însă
avem şi : ponl'e (poril'i) : scote fonie di tu aqădzătină : scoate
pomii din rădăcină (Radostina, Muz.) ; — cănusă (cinuşă) :
u cqpsi tu cănusă : o coapse în cenuşe (Biglişti); — căcoq
(cicop) : picior (ib.).
După q : cuscqăy (cuscril'i) „cuscri" 9 XXI; ayqă (a-/ri)
qmin ayqă : oameni sălbateci (Imiştea) ; socqă (socri) : tqapse
S-fătsă di socqă lai; a suferit mult din partea socrilor răi
(Fracula, Muz.); — qăcqăii (lăcrări) : n s-afiqesi guqa qăcqdn