Buletinul "Muzeului limbei române"

1f4 TH. CAPIDAN 7
s-avegl'e oile : avem câini să păzească oile (Carbunara, Muz.),
etc, etc.
2. spote, mpqte (soarte, moarte) : ditu spqie fân tu mpqte :
de la naştere până la moarte (Bigliştea) ; — munte (munte) :
z-duse cu oili tu munte (ib.) ;—oile (oile) : s-avegl'e oile (Carbunara,
Muz.); — ayune (alune) : un sac plin di ayune :
un sac plin de alune (ib.) ; — fade (pade) : ul dădea di podeli
trântea la pământ (ib) : manie (ib.) : nă dog manie : ne dor
manile (ib) ; —- minte (minte) : gucă di minte : înebuni (Cipleaca)
; — este (easte) : este tu făqtsăle anoste : este în părţile
noastre (Grabiani, Muz.) etc. etc.
3. oăcpari (arcoare): cân n-esti găcpaqi—cândîmi este frig
(Bigliştea) ; — inati (inate) : ii tsănu inati : i-a ţinut necaz
(L,evani, Muz.) ; — gâsăne mari (arsine mare) : ruşine mare
(Bigliştea);—munţi (munte); agătsi (arate) „rece" (Cutali,
Muz.) etc, etc.
Observaţiwns. în fo:ma tri pentru tril, avem trecerea lui e in j în poziţie
neaccentuată în frază : unu yasti di tri aii : unu! este de trei ani
(Pleasi).
e : ă
Această pronunţare a lui e neaccentuat apare cel mai des
după f sau Q, provenite din rn sau rl:
măgă (marle) : jicofu atsel cama mdgă : băiatul cel mai mare
4 XVII ;--spafâ (soarele): nkisim tu hăgăyie ninte z-da spară=
am pornit dis de dimineaţa, înainte să dea soarele (Pleasa);
no-avea dată ni ca sqgâ : încă nu dăduse soarele (Carbunara,
Muz.) ; — pură (purne, prune) : acupârai ndatl pufă : am
cumpărat puţine prune (Cipleaca, Muz.) ; — nâgâ (nărle) :
flicagâ nâgâ şi fudzigă=s'an supărat şi au plecat (Grabiani,
Muz.) ; — lucgâ (lucre) : lucgâ fâgâ caii (Levani, Muz.) ; — cggă
(coarne) : lo-acătsă di cogă: l-apucă de coarne (ib ) ; cqgăle (coarnele)
; — tgufugă (trupurile) etc. Forme ca sădeam, sădem
cu e . ă din cauza lui s, se întâlnesc şi în graiul grămustean.
în forma dzinăgă, dzinăgitt (pronunţat şi dzinăfui) avem
â pentru e sub influenţa lui ă : acasă la dzinâfă „acasă la gi-