Buletinul "Muzeului limbei române"

SCBTITOKII ROMANI
întâia traducere a lui Eminescu în italieneşte, introducere, bibliografie
(B. A. IV, p. 227). — WEIGAND, G.
— PAPADOPOL, PAUL I., Ciprian Porumbescu ca om, român şi artist.
Cuprinde şi o paralelă între C. P. şi Eminescu. (FI. S., I, p. 99—103).
— PAUNESCO-ULMU, T., Caracterul naturii in poezia lui Eminescu. în
poezia lui E. în cele mai dese cazuri, natura se adaptează sentimentelor
poetului. Atitudinea poetului în faţa naturii e asemănătoare cu a
marilor romantici, având totuşi o puternică notă de originalitate şi de
românism. (Rm. XXII, p. 72—82).
— PĂUNESCU-ULMU, T., In jurul vieţii lui Eminescu. Autorul răspunde
criticelor aduse scrierii lui Viaţa tragică şi românească a lui Eminescu,
de S. Cioculescu în Adevărul şi P. Zarifopol în Adevărul Ut. şi art. (Rm.
XXII, p^ 457—460).
— Păunescu-Ulmu, T'., Viaţa tragică şi românească a lui Eminescu.
Autorul trebuia să se fi pătruns mai bine de poet şi mediul în care a
trăit. ,Se găsesc şi pagini pline de viaţă. (Nz. VII*, Nr. 2, p. 47—50).
POPESCU-TELEGA, AL.
•— PÂLNESCU-TJLMU, T., Poezia lui Eminescu : Epigonii. în poema
aceasta Em. este pătruns de acel Weltschmerz sau mal du siicle al romanticilor
europeni. (Nz. VIII*, Nr. 8, p. 16—20).
PĂUNESCU-ULMU, T., Un aspect al poeziei lui Eminescu. între notele
cari încadrează pe E. în poezia universală e şi cea transcendentală, grandioasă.
Nota aceasta a găsit la E. stilul potrivit ei. Exemple. (PI., I,
p. 1-9).
— Pentru monumentul lui Eminescu. Colectă făcută printre elevii
şcoalei primare „Ştefan O. Iosif" din Drâuşeni, de învăţătorul N. Iosif.
Lista donatorilor. (Lm, VIII, p. 28) ; la şc. primară din Todireşti-Iaşi
(Basarabia) de înv. Petru Taban (Lm, VIII, p. 148).
— Sachelarie, Henrieta, Pesimismul lui Eminescu. Buletinul Institutului
de Literatură (broşura I-a) pe anul 1927. (Teză de doctorat) 89 pag. 8".
(R. F. II*, p. 159—162). — GHERASIM, VASILE.
— SĂTEANU, C, Un autograf al lui Mihail Eminescu. F'acsimilul unei
scrisori inedite din 1885, Iaşi, adresată unui prieten. (A. I,. A. VIII, Nr. 363,
P- 4)-
— StIBA ST IAN, L., D. Ramiro Ortiz l-a tradus pe Eminescu. Tălmăcirea
în italieneşte a lui E., făcută de d. O. este „literală, apoetică, seacă,
rece". Autorul dă exemple în acest sens. (S., I, Nr. 12, p. 11—14).
— STOIAN, STANCIU, Mihail Eminescu ca filosof, gânditor politic şi
pedagog. M. E. n'a urît viaţa; a iubit-o prea mult, de aceea era trist.Dragostea
lui pentru natură se poate asemăna cu a lui Rousseau. Eminescu
şi Kant. „Filosofia lui Eminescu este metafizică idealistă cu consecinţe
naturaliste". Ideile sale sociale sânt ideile „Junimii". (I., VII, Nr. 5—6,
VIII*, Nr. i—2, p. 25—30 Nr. 9—12 p. 6—13).
—- STllUTEANU, SCARLAT, Orfismul în poezia lui Eminescu. [Rezumat
al conferinţei cu acest titlu]. Misterul orfic a fost turnat de E. într'o înaltă
concepţie artistică. Em. a umanizat mitul. lixemple din Satira I şi V,
Rugăciunea unui Dac, Mortua est, etc. (U. L. XLIII, p. 175)-
— SULICA, N., Invia-vor voevozii. O poezie inedită a lui M. Eminescu.
Iu primăvara anului 1867 E- a vizitat Braşovul. Aici, sub impresia lecturii
Cronicii bisericei Sfântului Nicolae din Şchei şi a serbării Junilor, a scris
poez a Invia-vor voevozii, necunoscută până acum. Reproducerea, în în 7
tregime, a poeziei. (Ş. III, Nr. 7—8, p. 19—22).
— TAGLIAVINI, CARLO, Postilla eminesciana. Din întrebuinţarea lui
horum-harum... nervum rerum gerendarum la Eminescu, după ce cam aceeaşi
întrebuinţare o găseşte la Goethe, autorul caută să vadă o influenţă a
lui Goethe asupra lui Eminescu. (St. R., I, p. 112 114).