Buletinul "Muzeului limbei române"

276 N. DRĂGANtJ
Este cu siguranţă din ung. forgds „întoarcere", deci
„punctul de la care se întoarce plugul", înrudit cu forga
„cotitură", şi n'are nimic a face cu făgaş, ogaş < ung.
vdgăs.
Găvănaş (?)
Acest cuvânt dat de Dicţ. Acad., II, 239, cu sensul de
„grânar" după Economia, 57, nu există. într'adevăr dacă
căutăm în locul citat găsim : Pentru aşezarea bucatelor
sânt bune hambarele, gâbânaşurile sau cămările ceale de
ţânut bucate. E vorba deci de gâbănaş < ung. gabonds,
iar găvănaş a ieşit din cufundarea lui c cu B.
Ghiduş; bândură ; bandor (bandur) ; îmbondori (îmbondol),
îmbodoli, îmboldori) bondriş (bondrăş, bondrâş, hondroş,
bondruş, bondroşi); îmbondroji, imbondrojâ.
în Dacoromania, III, 750—751, d-1 L,acea a explicat
pe ghiduş ca fiind echivalent cu biduş x ) (al cărui b s'a
palatalizat în graiul moldovenesc) şi corespunzând ungurescului
budos, care a trecut şi în săseşte în forma bidusch
„stinkender Kerl" 2 ).
Această explicare, fără îndoială, este bună în privinţa
sensului „murdar" (Kisch, 1. c. ; cf. şi Em. Grigorowitza,
N. Rev. Rom., II, 342) şi a „termenului de ocară pentru
oamenii leneşi" (Şez., II, 47/52 ; cf. Dicţ. Acad., II, p. 257,
subt 2°). Dar nu explică de-ajuns sensul moldovenesc
mai vechiu de „bufon, paiaţă, măscăriciu, mascaragiu,
caraghios" şi,,om posnaş, păcăliciu, farsor, mucalit" (Dicţ.
Acad., 1. c, subt i°), din care s'au desvoltat substanti-
') Formă atestată de Dr. Gustav Kiseh, Nosner Worter ună Wendungen.
Beilage zum Programm des ev. Obergynnasiums A. B. in Bistritz,
igoo, p. 19.
2
) Cf. Kisch 1. c, şi Dr. Julius Jacobi, Magyarische Lehnworte im Siebenburgisch-Săchsischen.
Programm des ev. Gymnasiuns A. B. in Schăssburg,
1894/95, p. 11.