Buletinul "Muzeului limbei române"

TH. CAPIDAN
sânt făcute din postav. Mulţi îl poartă din pânză de maniţă,
alţii din cundgandir (condpander), tot un fel de pânză. Peste
geamandan vine o tunică numită Sigune, (săgune, sâgune
şâguni). Când faldurile de
pe ea sânt ceva mai multe,
atunci Fărşeroţii îi zic
gune cu cline. Ea este de
culoare albă (fig. 8, 9, 11,,
12), din postav lucrat a-
casă şi pe dinainte se închide
numai cu brâul, pe
care Fărşeroţii îl numesc
bar (băp, bep). Dar se poartă
şi şigune neagră numită dulumă
(dulumic, duumic, dumic),
cu mâneci despicate
(fig. 15). Brâul este făcut din
ţesătură de lână. Unii îl
poartă şi din stofă cumpărată.
Culoarea lui este închisă.
Peste sigune vine
cunduSu, făcut de obiceiu
din şaiac alb. Este scurt
până la brâu, cu colţurile
pe dinainte rotunde şi cu
mânecile până la cot crăpate
pe dinăuntru, ca să
se vadă cămaşa (fig. 8, 9).
Peste cunduş vine sarica
Fărşerot din Coriţa.
(şapca) albă flocată, purtată
cu părul pe dinafară,
ca îmbrăcăminte de lux (fig. 9, 11,), cum obicinuesc mai
mult celnicii sau fiii lor, sau cu părul pe dinăuntru,
aşa cum se poartă de obiceiu. Insă sarica poate fi şi de culoare
neagră. Peste sarică se poartă talagan (tălăgan,
tăfăgan), pe care îl mai numesc şi capote cu zar culă (zăpculă).
Talaganu se face din şaiac mai gros, din gravând sau