25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

FAKSEROŢII 123<br />

şi toate celelalte particularităţi, pe care le am expus în<br />

Dacoromania II p. 496, când am vorbit despre influenţa<br />

<strong>limbei</strong> albaneze asupra dialectului aromân.<br />

Iată acum particularităţile esenţiale din graiul Roma<br />

nilor stabiliţi în oraşe, care îl deosibesc de limba Fărşeroţilor :<br />

1. Lipseşte pronunţarea velară a lui r. Această singură<br />

particularitate pune un zid de despărţire între unii şi alţii.<br />

2. Nu există vocale nazale, deşi cei din Cavaia, Tirana<br />

şi Durazzo stau în directă atingere cu Albanezii de nord—<br />

Gheghii—care, după cum se ştie, au tocmai această particularitate<br />

pregnantă în graiu.<br />

3. Lipsesc vocalele lungi.<br />

4. Pronunţarea lui ân, âm ca ân, ăm, cum vom vedea că<br />

există la Fărşeroţi, n'am putut-o observă nicăieri la Românii<br />

aşezaţi în oraşe. în schimb, Românii din Elbasan<br />

pronunţă pe ân din lână, mână, grădini, prânz între tin<br />

şi on. Este o pronunţare a lui â din â care merge spre o şi<br />

nimic mai mult. Weigand (ib. 212) compară această pronunţare<br />

cu rostirea lui o din dialectul meglenit. Eu n'am<br />

putut auzi aşa ceva, cel puţin la persoanele cu care am venit<br />

în atingere. Cunosc dialectul meglinit prea bine şi cred<br />

că ea nu mi-ar fi putut scăpă, dacă aş fi auzit-o.<br />

5. Fărşeroţii aşezaţi în oraşe, în special bărbaţii, cum<br />

sânt cei din Coriţa şi Elbasam, nu mai pronunţă pe r<br />

velar ca Fărşeroţii de la ţară. Numai femeile mai păstrează în<br />

oarecare măsură această particularitate. De asemenea n'am<br />

putut observă pronunţarea vocalelor lungi şi a vocalelor<br />

nazale.<br />

Cu toată deosebirea care există între graiul Românilor de<br />

la oraşe şi între graiul Fărşeroţilor, eu cred că Românii orăşeni,<br />

la bază, au trebuit să fie tot Fărşeroţi. Numai cu timpu<br />

şi-au pierdut celelalte particularităţi şi, în special, pronunţarea<br />

lui r uvular, probabil din cauza amestecului lor<br />

cu Românii din alte tulpini. Cam care ar fi aceste tulpini,<br />

aceasta se va vedea în capitolul despre originea Fărşeroţilor.<br />

Aci» mă mulţumesc să relevez faptul că şi astăzi<br />

Fărşeroţii de la sate, care s'au aşezat în oraşe, nu mai

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!