25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

MORFONEMUL ŞI ECONOMIA LIMBEI 227<br />

se simte tulpina Gheorghe, iar în ustunoiu, asimilat din<br />

usturonu, tulpina ustura. Uneori, fireşte, tulburările produse<br />

de disimilări, pot da naştere la interpretări greşite,<br />

precum i s'a întâmplat chiar unui filolog cu un simţ etimologic<br />

atât de fin ca P. Papahagi, care vedea în răscâcăra<br />

un derivat din caca, deşi varianta răscrâcăra trebuia<br />

să-1 facă să recunoască legătura lui etimologică cu<br />

crac. Când efectul asimilării sau disimilării atinge sufixul<br />

însuşi, atunci se pot naşte nişte variante, pe care simţul<br />

gramatical le clasează totuşi între sufixele existente, fără<br />

să se împiedece mult de forma lor schimbată. Astfel, prin<br />

asimilare vocalică s'a născut varianta -emânt (din -imânt)<br />

în coperemânt (la Coresi regulat: coperimânt) ; din chefâlui<br />

avem cele două forme cu asimilare chefelui şi chefului<br />

; în loc de râzuitoare se aude răzăitoare : alături de căpitânu<br />

„căpătâiu", avem, la Aromâni, căpitinu şi căpitwhu.<br />

(Acesta din urmă e şi la baza dacoromânescului căpătui).<br />

Asimilările consonantice, când ele ating sufixul, pot da<br />

naştere chiar la unele pseudosufixe, pe care simţul gramatical<br />

le înşirue de obiceiu între sufixele compuse, precum<br />

brăcinar şi căcânar (în loc de *brâcirar şi *câcărar din<br />

brâcire şi câcare), puţintel (în loc de *puţincel) şi celelalte<br />

cazuri pe care le-am arătat în DR.I 322—328. Sânt chiar<br />

limbi, ca cele turce, în care asimilarea devine un principiu<br />

(„sinharmonia") al sistemului derivativ.<br />

Cazul opus disimilării complete, propagarea, a putut<br />

produce şi ea forme nouă de sufixe, care sânt clasate ca<br />

variante ale^ celor existente. Astfel propagarea nazalei<br />

din tulpină în sufix apare în junincâ, apoi în basmangiu<br />

(care dă naştere la boiangiu etc.) şi în scăunenciu (care<br />

dă naştere la tăurenciu etc.) Cf. DR. IV 717—719.<br />

Regularitatea cu care apare un morfonen e mare; uneori<br />

chiar mai mare decât regularitatea pe care o observăm în<br />

fonologie.<br />

Astfel frage, bonne a fost împrumutat subt forma<br />

bonă, dar franc, baronne are la noi forma baroană, căci<br />

15*

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!