Buletinul "Muzeului limbei române"

MORFOXEMVL ŞI ECONOMIA LUI BEI 2S§
stim cu o, se găsesc de fapt în textele vechi cu u, iar
trecerea lui u proton în o e "dovedită prin exemple ca rumăn>român
1 ), cuperi>coperi, cuprinde>(regional) coprinde,
un om>(pe alocuri)' on om etc. Dacă pentru unele cuvinte,
ca îngrupa, durmita, uspăta, atestate în veacurile trecute,
această explicare e admisibilă, ea nu se potriveşte pentru
mulţimea altor cazuri.
Nici explicarea geografică nu e probabilă, căcin'avem
nici un indiciu serios să credem că oscilarea între
formele cu o şi u s'ar reduce la două rostiri diferite regionale,
care s'ar fi întâlnit în limba literară.
Mai de grabă s'ar putea admite o divergenţă de natură
socială, căci une-ori putem face observarea că formele
cu u se întâlnesc mai des la clasele sociale inferioare,
iar cele cu o la cărturari şi în limba literară. Aceeaşi observare
se poate face cu morfonemul a—ă în derivate
de felul castaniu (literar castaniu) etc. şi mai ales cu morfonemul
e-â şi ea-a în mărg-mergi, vorbăsc, tocmalăetc, caracteristice
pentru graiul ţărănesc din multe regiuni. Se pare
chiar — dar această chestiune ar trebui urmărită cu atenţiune
într'un studiu mai amănunţit — că simţul gramatical
se manifestă la omul incult mai ales printr'o aplicare
riguroasă şi o generalizare a morfonemului, pe când la omul
cult mai ales printr'o trebuinţă de analiză precisă şi printr'o
tendinţă de simetrie în interiorul categoriilor gramaticale.
Cu alte cuvinte : Ţăranul moldovean şi ardelean rostesc
vorbăsc (dar vorbeşti), tocmală (dar tocmele) fiindcă zic şi
văd (dar vezi), măr (dar mere), iar cărturarul zice vorbesc,
tocmeală fiindcă zice şi gătesc, gonesc, întineresc etc, găteală,
încetineală, etc.
Ar fi însă greşit să generalizăm această observare, căci
este sigur că şl necărturarul are un simţ desvoltat pentru
simetria gramaticală şi pentru schematizarea morfemului.
Astfel vedem cum legea fonologică, de dată relativ re-
!
) Forma cu fi apare în Palia de la Orăştie, unde mai avem şi conoscu
şi domnezeu alături de dumnezeu.