Buletinul "Muzeului limbei române"

,470 ŞT. PASCA
Un prolog al prefacerilor pe care le va suferi şi limba
satelor noastre, sânt mulţimea de neologisme care acum
după răsboiu inundă produsele literare populare. Din materialul
cules de C, poeziile militare cuprind îndeosebi neologisme.
Oricum, prezenţa lor în producţiuni populare, alături
de forme de exprimare rustică, cum denotă exemplele
citate, din care reiese necunoaşterea întrebuinţării corecte
a pron. de reverenţă, este interesantă. Corbenii cunosc
cuvinte ca : buchet (p. 29, 31), otel (p. 32) şi nici măcar hotel;
-policandru (p. 67) ; rozet (p. 29, 38) ; telegramă (p. 31), etc.
aduse cu siguranţă de cei care-au făcut milităria.
Din cuvintele neatestate aiurea remarcăm împrăhirat—
prefirat. Dar ţi-e firea 'mprăhirată, te iubeşti cu lumea
toată (p. 44) (pentru etimologie cf. Giuglea în „Dacoromania"
II, 825) sbuncem : când eşti aproape gătit [tunul],
în zbuncem înăbuşit (p. 24) un postverbal din sbuciumă ;
sârădâu, în versul : Pică mirul, pică vinul să se facă s ă-
rădău, să se scalde Dzeu (p. 66), o curioasă coruptelă
a lui feredeu x ) ; învalge : şi le paşte şi le'nvlage (p. 63)
minajală: l-a luat la minajală să vază : ce chip de cal
«? (p. 58). Interesant e sensul lui cumpătat : Mândrele m'o
cumpătat, De nu's negru şi uscat... Da şi eu le-oi c u m-
pata (p. 43).
Sânt în colecţia regretatului C. adevărate perle de producţii
populare. Astfel, de rară frumuseţe sânt părţi din
bucăţile 22, 24 (p. 18 şi 19) (cele două blesteme) şi apoi
balada no. 63 (p. 31—33). Sânt şi unele bucăţi groteşti,
care însă rivalizează cu cele mai de seamă exemple de poezie
modernistă, cf. no. 73 (p. 37) şi ceva mai puţin no. 17
(P- 16).
Ceea ce ridică şi mai mult valoarea culegerii lui C,
1) Asemenea transformare, a lui /-iniţial urmat de e, i, în s- (şi a lui
o-