Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 609
— Budai-Deleanu, Ion, „Ţiganiada". Ausgabe mit Einleitung von
Gheorghe Cardaş. Bucureşti, 1925, 8°, XLI und 490 S. (Kbl., L, p. 30—31).
HELTMANN, A.
— GRIGORAŞ, F,M. C, O nouă satiră a lui Budai-Deleanu : „Cei trei
viteji". Analiza critică a poemului, arătându-se partea eroi-comică, de
satiră socială şi valoarea literară. (Pr. L., I, Nr. ar, p. 13—18).
Cantemir, Dimitrie
— BUCUŢA, EMAXOIL, Moldova lui Cantemir. „Pe Dimitrie Cantemir,
geograful, se poate zice că 1-a descoperit d. Vâlsan". (S. d. M. IV, p. 38).
— Cantemir, D., Lupta dintre Inorog şi Corb, cu o prefaţă şi note de
Hm. C. Grigoraş. Recensie analitică. (Pr. L. II, Nr. 1, p. 27). — R.
— CANTEMIR, D., Resbelul dintre dobitoace şi păsări. Fragment din
Istoria Geografică, transpus „pe înţelesul tuturor" de 1\. C. Grigoraş. (Pr.
L., I, Nr. 9—10, p. 29—33, Nr. n—12, p. 33—37).
— DKAGNEA, RADU, Cantemir şi filosof ia istoriei. Cantemir şi Moutesquieu
: C. a conceput înainte de M. istoria ca evoluţie regresivă. Această
concepţie C. n'a împrumutut-o dela Chalcondil; ea era, mai mult sau
mai puţin, comună la istoriografii orientali. Stolnicul Cantacuzino încă
o avea. în aplicarea acestei idei M. este raţionalist pe când C. este empiric.
Astfel C. este un precursor al relativismului istoric criticist ; a sugerat
idea organicismului.-C. şi Voltaire. C. a avut, înainte de Voltaire concepţia
istoriei culturale. Istoria imperiului otoman a ajutat mult, la formarea
în Occident, a concepţiei de istorie culturală. (S. R., I, Nr. 2, p. 43—59).
— GEORGESCU. IOAN, Despre Coran de Dimitrie Cantemir. Cea dintâiu
traducere completă, în româneşte, a lucrării despre Coran a lui Dimitrie
Cantemir. Originalul e latinesc şi a fost scris la 1719. Traducerea e făcută
după copiile dela Academia Română. Traducătorul dă o introducere, cu
consideraţii generale asupra religiei musulmane şi caracterizarea lucrării
lui D. C. (A. D. VIII, p. 07).
— GRIGORAŞ, EM. C , Personalitatea lui Dimitrie Cantemir. [Din prefaţa
volumului asupra lui D. Cantemir]. (Pr. L., I, Nr. 17, p. n—17).
— GRIGORAŞ, EM. C, Un poem gnomic de Dimitrie Cantemir. Divanul
Lumii al lui D. C. este un poem gnomic. Se cuprinde în el o filosofie
gnostică de o concepţie personală. Autorul reproduce câteva fragmente,
transcriindu-le în versuri. (Pr. L. II, No. 4, p. 10—13).
— GRIGORAŞ, EM: C, Cantemir teosof. Dintr'o figură alegorică, apoi
din prefaţa lui C. la traducerea Fizicei lui Van Helmont, autorul deduce
că acesta era iniţiat în tainele teosofiei. (Pr. L-, I, Nr. 8, p. 9—10).
•- GRIGORAŞ, EM. C„ Cantemir filosof. Citind studiile streinilor asupra
lui Cantemir, cari se găsesc in ms. între hârtiile lui Tocilescu, autorul descopere
în Cantemir un filosof „cu pretenţii europene". C. este singurul
filosof român. Mai mult despre C. ca teosof. (C. L. LX*, p. 268—272).
— Harta Moldovei de D. Cantemir.—D-1 G. Vâlsan a făcut o comunicare
la Academia Română (şed. din 0 Iunie 1924), vorbind despre originalul
harţei Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, descoperită de d-sa
la Biblioteca Naţională din Paris. (A. O., VI, p. 170).
— MINEA I., Când a redactat Dimitrie Cantemir Istoria pentru creşterea
şi descreşterea curţii aliosmăneşti ? împotriva afirmaţiei lui P. P. Panaitescu
(din Revue des Ktudes Slaves, VI, 1926 fasc. 3—4) că D. C. ar
fi redactat ac*astă scriere în timpul exilului în Rusia. I. M. îşi menţine
părerea că ea a fost terminată încă înainte de exil. (C. I. II—III, Nr. 1,
V- ^55—256).
Dacoromania
VI