Buletinul "Muzeului limbei române"

RECENSII 411
în cursul căreia, pe urma şovăirii dintre sâmt şi sânt, a
putut să primească înfăţişarea de sâmt şi forma verbală
sânt.
Partea a doua a cărţii, „Deuxieme pârtie : De l'etat
ancien a l'etat actuel", este de fapt o lucrare nouă, care
nu mai încape subt titlul de „Cercetări asupra foneticei
limbei româneşti în secolul al XVI-lea" Problemele depăşesc
aici aceste cadre, intrând în domeniul raporturilor
noastre interdialectale şi analizând fenomene fonetice, ca
d. p. palatalizarea labialelor, pentru lămurirea cărora nu
prea găsim materialul necesar în scrisul acelui secol. într'adevăr,
în această parte a cărţii expunerea nici nu se prea
leagă de cele spuse în capitolele anterioare. Privirea cuprinde
aci evoluţia limbei, subt anumite aspecte, în toată
întinderea ei în timp şi spaţiu. Aparatul fonetic este pus
la contribuţie în cursul cercetărilor acestora într'o măsură
pe care n'a atins-o în nici o lucrare anterioară privitoare
la limba românească. Acesta este un merit netăgăduit al
autorului, care îmbogăţeşte experienţa noastră, oricât de
sceptici am rămânea în faţa încheierilor lui.
Fenomenul palatalizării labialelor d. p. ar fi după Al.
Rosetti la noi posterior secolului al X-lea şi s'ar fi produs
fără de vro interdependenţă între cele trei dialecte şi la
date diferite în dacoromâneşte, aromâneşte şi meglenoromâneşte.
Da noi, în nordul Dunării, n'ar fi mult mai
vechiu decât secolul al XVI-lea, iar la Meglenoromâni ar
fi poate şi mai recent.
Chiar atât de mult nu poate fi apropiată palatalizarea
labialelor meglenoromâne de vremurile noastre. Se ştie că
Meglenoromânii îl prefac pe v pe urma palatalizării în g,
iar Aromânii în y : w»s>arom. yiu, megl. ghiu. Totuşi
„graiul Aromânilor din Gopeşi şi Molovişte" — o ramură
de Meglenoromâni aromânizaţi (v. Th. Capidan, „Meglenoromânii"
I, pag. 62) — „care se găseşte sub directa influenţă
a dialectului" arom. de cinci veacuri şi mai bine, tot nu
şi-a pierdut particularitatea, în ce priveşte labialele, cu
pronuţarea lui ghi pentru yi, deşi pentru acest fapt sunt