Buletinul "Muzeului limbei române"

200 TH. CAPIDAX
si sură (se nsură) 27/XVIII; — vestă şi veastâ: nevastă
1 /XVIII; — veatsă : învaţă 7/XVIII.
Alte schimbări mari avem: c: g în : găstăne (căstâhe): găstâne
ayqă : castane sălbatice (Curtesi); -—agătsă pentru acătsâ
(Conisbalta, Muz.); — g : g în gag (grâu) : va s-acumpărăm
găQ : vom cumpără grâu (Dişniţa, Ciupleaca, Muz.);—c : ts
în tsicoaqe 25/XVIII;—s : s ma văsilelui : regelui 14/XIX ;—
b : v în sivapi pentru sibapi (turc.) 13/XX;—M : ft în aftar
Heptsân (Cortesi) pentru ahtări Haptsâni : astfel de piepteni;
—6 : s în seamin (Oeamin) seaminâ p. 101;—p : b în băldămă
pentru păldămă cf. p. 104.
MATAXEZA.
Avem în următoarele forme: Mizuchiar pentru Muzichiar
cf. p. 19 :--Mizuchea pentru Muzachia cf. p. 78;—
tiqtsem (tritsem) „trecem" 5/XXIII; cf. 12/XVII ;—căpestur
(căpestru) „căpăstru" 13/XXI;—pirgos (prigos) „dedesupt"
7/XXII;— pir (pri) : pir paie : pe jos 7/XXI cf. 16/XVII
de-aqumina (anumirea) „pe umeri" i/III;—cuqe~ri (cruire)
„croire" 6/XXI; —mpultesc (amplitescu) „împletesc" cf.
11/XXI; —fiiQnisiră (din fărnusiră—fărenusiră—fănerusiră
ngr.) „apărură" 5/XX ;—s-avdatsi pentru s-adavdzi i/XI
s-fânătea (s-năfătea) „se sătura" 9/XX; — sufuqtseli (sufruntseale)
15/XVII;—stârni (strahi) ib;—dipăqpoya (deapoia)
„apoi" 14/XVIII;—Hinduşi pentru kindrui 15/XVIII;
— ngâqseari (Fraeula, Muz.); — qâdzâtină (arădătsină) „rădăcină"
; - cuUăscu (clucescu) „clocesc" (Libofşa). Interesantă
este forma liscâtor (p. 107) pentru prefacerile prin
care a trecut: din răăcl'itor sau arăscl'itor, forma obicinuită
la Aromâni, am avut răslntor (cu înlocuirea lui /'
prin i), care, prin metateză, a ajuns riscător şi pe urmă,
prin disimilare, la forma de mai sus : liscâtor. însă în
vremea când răscl'itor ajunsese răslntor, prin substituire
de prefix, a rezultat forma diskitoQ, care există alături
de liscâtor (p. 107).