Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 547
— DEĂGANU, N., Mătcălău ; Măicuţă. Mătcălău „o sărbătoare în care
se leagă fraţi şi surori de cruce" < ung. mdtkdlo < mdtkdl-" a se logodi".
(R. F. II*, p. 75—77)-
— DEĂGANU, N., Mişifă, mişeniţă, mişină, mişină (muşină), muşinoiu
(muşunoiu, muşuroiu, moşoroiu etc), mişui (mâşâi), muşlui. Consideră toate
aceste cuvinte ca făcând parte din familia slav. mysbca. Se amintesc
etimologiile date de Cihac, Tiktin, Puşcariu, Candrea, Giuglea, Bogrea.
(R. F. II*, p. 297—304).
— Drăganu, N'., Etimologii, elemente ungureşti, Dacoromania IV. Cluj
1927. S. 750—767. (U. J. VII, p. 465).— I*. T.
— GIUGLEA, G., Curcubeu ,,arc-en-ciel". Din arcu-\-conbibu(lus) > *arcn
conbibu(lus) > "arcucubeu > a]curcubeu. (R. F. II*, p. 49—54).
— GIUGLEA, G., Dezmânta. Din dis + monitare > *desmunta (formaţie
lat. vg. sau rom.) > desmânta (cf. fontana > fântână). (R. P\ II*, p. 54—56).
— GIUGLEA, G., Dacorom. spas, răspas ; arom. spease ;dacorom. păstură.
Din lat. expansus, expassus. (R. F. II*, p. 56—57).
— GIUGLEA, G., Şut, -ă, ciut, -ă, alb. sut ,,sans cor nes", ungehdrnt.
Faţă de Th. Capidan : şut < alb. sut, Giuglea vede în şut un cuvânt
vechiu, intrat din rom. în celelalte lb. E lat. exutus „lipsit" > sut - pl.
şuţi > şuţi; ciut < şut + ciunt. (R. F. II*, p. 57—62).
— GIUGLEA, G., Teafăr. Din gr. *trdferos > t(r)afar -pl. teferi- sing.
refăcut teafăr, sau *trefaros > teafăr. (R. F. II*, p. 63—64).
— GIUGLEA, G., Undreă, îndreă, indreâ, andrea. Din grec. ivSpoov cu
acelaşi sens, prin forma plur. neutru ev'Bpuo. > *endrella > îndreă > undreă,
•indreâ. (R. F. II*, p. 64).
— GIUGLEA, G., Urgie, urginat. Urginat „mânios, supărat" < v. gr.
opYÎXoc, „emporte, irrite". Urgie < *orgilia (derivat din opYtXoţ). (R. F.
II*, p. 65).
— GlUKESCU, C. CONSTANTIN, Despre ,,sirac" şi „siromah" în documentele
slave muntene. Din numeroase documente slave citate, se stabilesc
sensurile cuvintelor. Siromah < grec. ystpojj.