Buletinul "Muzeului limbei române"

434 ŞT. PAJŞOA
noscute în româneşte : Turnu (f. Tornea) ; Căianul (f. Căhari)
; Fânişel (f. Feneşel) ; Sâmboleni (f. Sâmbotelec) ; Stâna
(f. Stana) ; Petecu (f. Petca) ; Petreşti (f. Petrii) ete. Alte
asemenea criterii de românizare, urmate şi în alte regiuni
româneşti după războiu, se pot vedea în articolul d-lui
Dr. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogeaveche,
în „Analele Dobrogei", an. V—VI, (1924 şi 1925),
pag. 193—202. Pentru alegerea unor nume potrivite pentru
numirea localităţilor cu populaţie românească (în Dobrogea),
să se vadă şi articolul Schimbări de nume, semnat I. T. şi
apărut în Ad. XXXXIX, Nr. 13.033, remarcabil pentru
concepţiile greşite pe care le cuprinde.
Oricare ar fi din punct de vedere naţional utilitatea
unei schimbări spontane a numelor de localităţi, ea din
anumite puncte de vedere nu era de recomandat, ori cel
puţin nu trebuia să se facă într'o măsură atât de largă,
în primul rând, dorinţa „localnicilor" (reprezentaţi uneori
de notar şi primar numai), nu putea să fie un motiv de
abandonare a unui nume local vechiu, de dragul unuia
nou. E tipică neseriositatea unor asemenea „localnici".
D-l Brătescu citează un exemplu când s'a cerut schimbarea
unui nume de sat din Dobrogea în ,,Dă-te jos şi te plimbă"
(1. cit. 194).
Schimbarea numelor de localităţi trebuia făcută după
nişte norme mai sănătoase, care să ţină seama totdeauna
de împrejurări locale. Astfel, natural şi bazat pe o întinsă
tradiţie toponomastică românească era, ca numele nouălor
sate să se dea după numele de familie cel mai des din sat.
Aşa : Rădeşti (f. Bodeşti) ; Băneşti (f. Beneşti) ; Bădeşti
(f. Badoc) ; Bălceşti (f. Beliş), etc, dacă în adevăr s'a ţinut
seamă aici de criteriul de mai sus. Un aspect destul de
românesc, în unele cazuri, puteau să ia anumite nume locale
derivate cu un sufix, ca în cazul lui: Cârândeni (f.
Cărând) ; Ciuleni (f. Ciula) ; Feiurdeni (f. Feiurd) ; Păniceni
(f. Panic), etc Dar absolut neîntemeiată apare schimbarea
formei unor nume ca : Groşeni (f. Groşi) ; Grindeni
(f. Grind), etc.—Ne întrebăm unde am fi ajuns dacă s'ar