25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PE MARGINEA CĂRŢILOR III 505<br />

viduală a <strong>limbei</strong> prin subiectele vorbitoare puse în faţa<br />

graiului tradiţional.<br />

în general, întrebarea „atlas sau dicţionar" mi se pare<br />

oţioasă, căci răspunsul nu poate fi decât „atlas şi dicţionar".<br />

Cele două opere se completează una pe alta şi dau împreună<br />

imaginea justă a <strong>limbei</strong>. De sigur că predilecţia<br />

pentru atlase — explicabilă după opera cu adevărat revelatoare<br />

a lui Gillicron — nu trebue să facă să înceteze interesul<br />

pentru dicţionare. E regretabil de sigur că „poporul<br />

italian pare că se desinteresează complet de tradiţia glorioasă<br />

a Cruscei" şi că „în Franţa lumea nu se gândeşte încă la<br />

reeditarea, amplificarea şi modernizarea lui Dittre" (p. 6),<br />

dar Spitzer nu are dreptul să afirme că „o ţară ca România,<br />

care posedă cele dintâi volume ale unui dicţionar, cum<br />

nu-1 are alt popor romanic, îl publică foarte încet şi se ocupă şi<br />

cu proiecte pentru un atlas" (p. 6). De fapt Dicţionarul<br />

Academiei, după pauza forţată în publicare, pricinuită de<br />

răsboiu şi urmările lui imediate, reapare de câţiva ani regulat.<br />

Dela 1928 încoace au apărut nouă fascicole de câte<br />

5 coaie şi lucrarea continuă regulat, tipărindu-se cel puţin<br />

câte o coală pe lună. Dacă alături de Dicţionar, România<br />

pregăteşte, în aceste vremuri de cumplită criză financiară,<br />

şi Atlasul, cu atât mai bine !<br />

După îndelungate lucrări pregătitoare, Muzeul Dimbei<br />

Române a putut face, cu începerea anului 1930, graţie<br />

sprijinului material primit de la mai multe instituţii x ),<br />

în frunte cu „Fundaţiunea Regele Ferdinand I", întâiul<br />

pas hotărîtor spre realizarea Atlasului Dinguistic al României<br />

(ADR), începând anchetele pe teren. Cei doi anchetori,<br />

SEVER POP şi EMIL PETROVICI, au făcut mai întâiu<br />

câteva explorări de probă în mai multe puncte din trei<br />

regiuni îndepărtate : în colţul nordestic al Ardealului cu<br />

excursii în Bucovina şi Moldova învecinată, în regiunea<br />

„Mărginenilor" sibiieni şi în părţile Brăilei, pe cele două<br />

Vezi Darea de seamă publicată în<br />

acestui volum.<br />

„Raportul anual" de la sfârşitul

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!