Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 119
1
Frasinul, Frasina, Frasini ), după aceea Eschweiler, Eschenbach
etc. 2 ) există în toponomastica din Ţară şi străinătate.
Lăsând la o parte deosebirile de limbă care se datoresc
unor influenţe străine, graiul fărşerotesc, vorbit în Muzachia
ca şi în Ciameria, în ţinutul Fraşari ca şi în satele
din apropierea oraşului Coriţa, prezintă următoarele particularităţi
:
1. Kxistă în graiu un r velar care nu se întâlneşte la niciuna
din celelalte tulpini româneşti din Balcani. Această particularitate
caracterizează atât de pregnant vorbirea aromânului
fărşerot, încât este destul ca el să pronunţe un singur
cuvânt, în care să existe acest sunet, pentru ca să poţi pricepe
imediat că ai înaintea ta un Fărşerot.
2. Diflongul ea din e accentuat, când în silaba următoare
se află un e, se pronunţă e ca în dialectul dacoromân :
fete, fetse, pentru formele obicinuite în aromână feate, featse.
3. Există sunetul ă pentru ă şi î din limba română, accentuat
şi neaccentuat, dar cu o rostire deschisă ce se
apropie de e : văts „vaci" ; mugări „catâri" pentru arom.
văts şi mulărl; bar şi bag „brâu" din bârn-brân.
4. Există vocale lungi. în frazele strânse de mine nu mi
le-am putut însemnă pe toate. Am observat însă că femeile
fărşeroate, în vorbire, lungesc aproape orice vocală din
silaba finală a unui cuvânt : nu dutse „nu se duce" ; vini
la noi. Această particularitate am observat-o şi în Mulavişte
(Macedonia) la o femee bătrână.
5. Există sunete nazale. Sunetul ă l-am auzit întotdeauna
pronunţându-se pe nas. La femei, nazalitatea acestui sunet
reiese şi mai mult, când se află în apropierea lui r velar
sau după y din t: gdg, fyăndzi „plânge".
') IOEGtr I ORD AX, Ruwiinische Toponomastik. Bonn u. Leipzig, (1924),
Voi. T, pag. 22.
*) PROF. JOS. FELDMANN, Ovtsnamen, ihre Entstehung und Bedeutung.
Halle, 1925, p. 90.
Vezi şi GTJ^TAV KISCH, Siebenbiivgen im Lichte dev Sprache. Ein Beitrag
zur Kulturgeschichte der Karpatenlănder, publicat în Archiv des Vereins
fiii- Siebenburgische Landeskunde. Band 45, Heft 1 und 2, p. 108.