25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

FĂRŞEROŢII 119<br />

1<br />

Frasinul, Frasina, Frasini ), după aceea Eschweiler, Eschenbach<br />

etc. 2 ) există în toponomastica din Ţară şi străinătate.<br />

Lăsând la o parte deosebirile de limbă care se datoresc<br />

unor influenţe străine, graiul fărşerotesc, vorbit în Muzachia<br />

ca şi în Ciameria, în ţinutul Fraşari ca şi în satele<br />

din apropierea oraşului Coriţa, prezintă următoarele particularităţi<br />

:<br />

1. Kxistă în graiu un r velar care nu se întâlneşte la niciuna<br />

din celelalte tulpini româneşti din Balcani. Această particularitate<br />

caracterizează atât de pregnant vorbirea aromânului<br />

fărşerot, încât este destul ca el să pronunţe un singur<br />

cuvânt, în care să existe acest sunet, pentru ca să poţi pricepe<br />

imediat că ai înaintea ta un Fărşerot.<br />

2. Diflongul ea din e accentuat, când în silaba următoare<br />

se află un e, se pronunţă e ca în dialectul dacoromân :<br />

fete, fetse, pentru formele obicinuite în aromână feate, featse.<br />

3. Există sunetul ă pentru ă şi î din limba română, accentuat<br />

şi neaccentuat, dar cu o rostire deschisă ce se<br />

apropie de e : văts „vaci" ; mugări „catâri" pentru arom.<br />

văts şi mulărl; bar şi bag „brâu" din bârn-brân.<br />

4. Există vocale lungi. în frazele strânse de mine nu mi<br />

le-am putut însemnă pe toate. Am observat însă că femeile<br />

fărşeroate, în vorbire, lungesc aproape orice vocală din<br />

silaba finală a unui cuvânt : nu dutse „nu se duce" ; vini<br />

la noi. Această particularitate am observat-o şi în Mulavişte<br />

(Macedonia) la o femee bătrână.<br />

5. Există sunete nazale. Sunetul ă l-am auzit întotdeauna<br />

pronunţându-se pe nas. La femei, nazalitatea acestui sunet<br />

reiese şi mai mult, când se află în apropierea lui r velar<br />

sau după y din t: gdg, fyăndzi „plânge".<br />

') IOEGtr I ORD AX, Ruwiinische Toponomastik. Bonn u. Leipzig, (1924),<br />

Voi. T, pag. 22.<br />

*) PROF. JOS. FELDMANN, Ovtsnamen, ihre Entstehung und Bedeutung.<br />

Halle, 1925, p. 90.<br />

Vezi şi GTJ^TAV KISCH, Siebenbiivgen im Lichte dev Sprache. Ein Beitrag<br />

zur Kulturgeschichte der Karpatenlănder, publicat în Archiv des Vereins<br />

fiii- Siebenburgische Landeskunde. Band 45, Heft 1 und 2, p. 108.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!